Remus contra Remus: Borza îl acuză pe Vulpescu

Remus Borza îl acuză, practic (totuşi, indirect) pe Remus Vulpescu că a deturnat indicatorii financiari ai Hidroelectrica, ceea ce a condus la înregistrarea unui profit aferent anului trecut, în loc de o pierdere, cum ar fi fost normal.

Şeful Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a declarat, într-o conferinţă de presă, că managementul companiei Hidroelectrica a denaturat indicatorii financiari ai companiei în raportul anual pe 2011. Administratorul judiciar susţine că Hidroelectrica a înregistrat în 2011 o pierdere de 109 milioane lei (143 milioane lei, dacă se ia în calcul şi cheltuiala cu impozitul pe profit) şi nu un profit de şase milioane lei, aşa cum s-a raportat.

Compania nu a înregistrat în contabilitate o cheltuială cu provizionarea unei creanţe la CET Braşov, care a intrat în insolvenţă în 2011 (din 18 milioane lei a provizionat doar 8 milioane lei) şi nu a înregistrat amortizări de 138 milioane lei, astfel că a ajuns să plătească un impozit pe profit de 83,7% (cota de impozit fiind de 16%), din cauza unor cheltuieli nedeductibile, a explicat Borza.

Potrivit raportului, profitul brut contabil a fost de 39,609 milioane lei, iar cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal au fost de 186,961 milioane lei, iar profitul impozabil a fost de 217,715 milioane lei, de unde rezultă un impozit pe profit calculat de 34,834 milioane lei.

“Astfel, se ajunge la situaţia în care ponderea impozitului pe profit în rezultatul brut contabil să reprezinte 83,7%, iar sumele datorate către bugetul de stat sub forma impozitului pe profit să fie mai mari cu peste 20 de milioane de lei faţă de o situaţie normală (…) În condiţiile în care ar fi fost recunoscute toate cheltuielile aferente acestui exerciţiu financiar, societatea ar fi raportat o pierdere contabilă brută în valoare de 109.867.590 lei, iar pierderea totală, luând în considerare şi cheltuiala cu impozitul pe profit, ar fi fost de cel puţin 143 de milioane lei”, se arată în raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă a Hidroelectrica.

Raportul cuprinde 479 pagini şi a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti în data de 16 august 2012.

Astfel, indirect, Remus Borza îl acuză pe şeful OPSPI, Remus Vulpescu (cel care a cerut insolvenţa Hidroelectrica) de aceste raportări false. Raportul anual al administratorilor Hidroelectrica, aferent anului 2011, a fost semnat fără obiecţii, adică însuşit, şi de Remus Vulpescu, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei, numit în luna mai 2012. De remarcat, nici raportul auditorului independent al companiei, KPMG, nu semnalează cele prezentate de Remus Borza despre situaţia financiară a Hidroelectrica.

3 miliarde de euro neîncasate de Hidroelectrica

Contractele bilaterale cu “băieţii deştepţi”, managementul deficitar, contractul colectiv de muncă, investiţiile neperformante au fost printre cei nouă factori principali care au condus la intrarea în insolvenţă a companiei Hidroelectrica, potrivit raportului administratorului judiciar Euro Insolv, prezentat în conferinţa de presă. Alţi factori menţionaţi în raport sunt seceta prelungită, vânzările de energie pe piaţa reglementată, costurile cu apa uzinată, achiziţiile de energie de la terţi şi plăţile pentru lucrările efecuate de filialele Hidroserv.

“Mulţi se aşteptau ca aceste 10 contracte bilaterale cu aşa-zişii băieţi deştepţi să reprezinte o cauză exclusivă a insolvenţei. Nu sunt singurii vinovaţi, mai sunt şi alţii”, a declarat Remus Borza.

El a adăugat că raportul reprezintă o “carte neagră” a Hidroelectrica, companie care rămâne, totuşi, o societate de referinţă a economiei româneşti şi care va avea o evoluţie spectaculoasă în viitor.

Pierderile totale şi veniturile neîncasate în ultimii şase ani de Hidroelectrica, din toate cele nouă cauze, se ridică la trei miliarde euro, a mai declarat Remus Borza.

Pierderile suferite de Hidroelectrica în urma contractelor păguboase semnate cu “băieţii deştepţi” au însumat 1,1 miliarde de euro în perioada 2006-2012.

“Sunt cele zece contracte bilaterale încheiate în 2002, 2003 şi 2004, pe o perioadă de zece ani de zile şi o bună parte dintre ele au fost prelungite în 2009 până în 2018, respectiv chiar 2019, ianuarie-februarie. Dacă, la început, aceste contracte au fost benefice Hidroelectricii, şi trebuie să recunoaştem şi acest aspect, în sensul în care, cel puţin în perioada 2003-2004, preţul din aceste contracte era net superior preţului de pe piaţa reglementată care, la vremea respectivă, gravita în jurul valorii de 5-7 dolari/MWh, nu mai putem spune acelaşi lucru începând cu anii 2004, 2005 şi cu predilecţie în 2006. Dacă ne raportăm doar la perioada 2006-2012, de când avem anumite repere de preţ, de când au devenit operaţionale, funcţionale cele două pieţe majore – Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale şi Piaţa Zilei Următoare – atunci sigur că putem afirma că aceste contracte au prejudiciat cu echivalentul a 1,1 miliarde euro Hidroelectrica, doar pe ultimii şase ani”, a afirmat Borza.

Reamintim, în perioada 2001 – 2004, ministerul care avea în subordine Hidroelectrica era condus de Dan Ioan Popescu (PSD), în 2006 – de către Codruţ Şereş (PC), în 2007 – 2008 – de către Varujan Vosganian (PNL), iar în 2009 – 2012 – de către Adriean Videanu, Ion Ariton şi Lucian Bode (toţi PDL).

Potrivit lui Remus Borza, denunţarea şi renegocierea celor zece contracte bilaterale a dus la obţinerea unor venituri suplimentare pentru Hidroelectrica de 94 milioane de lei în primele şapte luni din 2012.

“Denunţând cele şase contracte din zece, am disponibilizat 7,5 milioane de megawattioră sau 7,5 TWh, pe care i-am valorificat pe piaţa liberă, fie pe piaţa contractelor bilaterale, fie pe piaţa pentru ziua următoare (PZU), la un preţ mediu de 150 de lei pe MWh (…) Nu mă raportez la preţul de astăzi care, evident, că e un preţ conjuctural, atipic şi deloc sănătos pentru industria şi economia românească şi deloc sustenabil pentru bruma de economie care a rămas, adică 300 de lei/MWh pe PZU şi chiar 400 de lei/MWh pe piaţa de echilibrare (…) Denunţarea acestor şase contracte bilaterale a fost o măsură justă, necesară şi echitabilă. La fel, renegocierea celorlalte patru contracte a dus la preţuri substanţial majorate şi a adus Hidroelectrica venituri suplimentare extra-bugetate doar pe primele şapte luni de zile din 2012 de 94 milioane de lei”, a explicat administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Pierderi din cauza secetei şi ANRE

Seceta din ultimii doi ani provoacă companiei Hidroelectrica pierderi de cel puţin 253 milioane euro, a mai spus Remus Borza.

Producţia pentru 2012 este estimată la 13 TWh, faţă de 14,6 TWh în 2011 şi aproape 20 TWh în 2010 (nivel record).

Luând în calcul că, într-un an hidrologic mediu, producţia medie a Hidroelectrica este de 17,6 TWh, veniturile nerealizate de companie sunt estimate la 1,16 miliarde lei (253 milioane euro) la un preţ de 150 lei/MWh, respectiv de 1,4 miliarde lei la un preţ de 200 lei/MWh.

“Regimul hidrologic deficitar cu care s-a confruntat Hidroelectrica încă din luna aprilie 2011 şi care a continuat şi în semestrul II al anului 2012, precum şi prognoza de hidraulicitate pentru perioada august- decembrie 2012, care estimează o scădere severă a capacităţii de producţie (aproximativ 13 TWh – comparabilă cu minimul istoric înregistrat în anul 2003), constituie una dintre cauzele insolvenţei debitoarei Hidroelectrica”, se arată în raportul Euro Insol.

Pe de altă parte, vânzările de energie pe piaţa reglementată la preţurile stabilite de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a produs companiei Hidroelectrica pierderi de 290 milioane lei. ANRE ar trebui să accepte majorări ale preţurilor la energie electrică, dar acestea pot avea loc anul următor.

Preţul stabilit de ANRE pentru energia electrică livrată pe piaţa reglementată pentru anul 2012 a scăzut semnificativ, de la 98,4 lei/MWh (preţul la nivelul anului 2011), la doar 72,27 lei/Mwh, în condiţiile în care costul de producţie este de 125 lei/MWh, ceea ce conduce la o diferenţă de 52,73 lei/Mwh (costul fiind cu aproximativ 73% mai mare decât preţul de vânzare), precizează raportul Euro Insolv.

“Cu toate că elementele de mai sus, prin ele însele erau de natură a dezechilibra grav activitatea societăţii şi situaţia sa patrimonială, ANRE suplimentează cantitatea de energie electrică pe care Hidroelectrica este obligată să o livreze pe piaţa reglementată în anul 2012, de la 4,5 la 5,5 TWh, ceea ce, la un preţ de 72,27 lei/Mwh şi un cost de 125 lei/Mwh conduce la o pierdere programată de circa 290 milioane lei.”

Conform legii, “preţurile şi tarifele reglementate se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate şi publicate de autoritatea competentă. În calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice şi de producere a energiei termice în cogenerare, cheltuielile pentru dezvoltare şi protecţia mediului, precum şi o cotă rezonabilă de profit”. Astfel, ANRE ar trebui să majoreze preţul de vânzare a electricităţii livrate de Hidroelectrica încât să recupereze şi pierderile.

Pe de altă parte, Hidroelectrica a înregistrat pierderi şi din cauza contractelor de achiziţie de energie electrică de la alţi producători, care au însumat 132,8 milioane euro (561,825 milioane lei) în perioada 2009-2012.

Potrivit raportului Euro Insol, în perioada anilor 2009 – 2011, Hidroelectrica a cumpărat de la terţi energie electrică în valoare de 1.788.222.477 lei, echivalentul a 10,46 TWh. Din cantitatea totală achiziţionată, 17,82% a provenit de la Nuclearelectrica, iar 54,63% de la centralele termoelectrice Turceni, Craiova şi Rovinari.

Salarii împovărătoare

Contractul colectiv de muncă la Hidroelectrica este împovărător raportat la indicatorii financiari din ultimii doi ani, iar cuantumul enorm al drepturilor salariale şi de altă natură reprezintă una dintre cauzele insolvenţei, a mai spus Remus Borza.

Mai mult, ponderea salariului de bază în totalul veniturilor unui salariat este de numai 41%, restul de 59% fiind sporuri, adaosuri, prime, premieri, ajutoare, a mai spus Borza, care a adăugat că nu a mai întâlnit o astfel de situaţie în cei peste 10 ani de practică în administrarea firmelor aflate în dificultate.

Salariul mediu brut în Hidroelectrica este de 1.643 de euro, iar cheltuielile cu forţa de muncă au crescut de la 438 milioane lei în 2011, la 461 milioane lei în 2012, deşi veniturile companiei vor fi mai mici cu 800 milioane lei. De remarcat, cheltuielile cu forţa de muncă includ şi taxele şi impozitele plătite de Hidroelectrica diferitelor bugete ale statului.

În 2011, din suma de 438 milioane lei, salariile de bază reprezentau 138 milioane lei, iar sporurile şi indemnizaţiile – 300 milioane lei, din care prime de vacanţă – 30 milioane lei, deplasări inclusiv în interes personal – 21 milioane lei, diurne – 13 milioane lei, sporuri de fidelitate şi prime jubiliare – 18 milioane lei.

Remus Borza a dat exemplul unui şofer, al cărui salariu de încadrare este 2.766 lei, iar cel efectiv realizat în luna iunie a fost de 9.993 lei.