Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza (foto), a ajuns să se contrazică nu numai cu premierul Victor Ponta şi ministrul Economiei Daniel Chiţoiu, ci şi cu reprezentanţii FMI. Borza estimează că termenul fezabil pentru ieşirea companiei din insolvenţă este 30 iunie 2013, luna octombrie a acestui an, dată înaintată de unii oficiali, fiind nerealistă. Premierul Victor Ponta declara, recent, că Hidroelectrica va reveni la statutul juridic normal în septembrie sau octombrie. Daniel Chiţoiu spera ca la sfârşitul lunii septembrie să se întâmple, iar şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, spunea, la rândul său, că procesul de insolvenţă în care se află Hidroelectrica trebuie să se finalizeze cât mai repede posibil.
„Unii trâmbiţează triumfalist ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă în octombrie-noiembrie. Încă nu este oportun. Unii cred că insolvenţa s-a terminat prin denunţarea contractelor cu băieţii deştepţi. Din punctul meu de vedere nu este posibil. (…)„Singurul care gestionează Hidroelectrica este administratorul judicar. Punct. Înţeleg că sunt declaraţii politice. Punct. Salut curajul premierului Ponta şi al şefului OPSPI, Remus Vulpescu, de a deschide procedura insolvenţei. Un termen mai realist (n.r. – pentru ieşirea din insolvenţă) este 30 iunie 2013″, a spus Borza într-o conferinţă de presă.
“Insolvenţa nu trebuie să sperie pe nimeni şi nici faptul că Hidroelectrica va sta mai mult de luna octombrie în această stare, ci chiar ar trebui să îşi dorească acest lucru. Ştiu că pare o inepţie şi i-am contrariat pe mulţi, dar termenul pe care eu îl estimez ca fiind fezabil este 30 iunie 2013”, a declarat Borza.
Managementul privat – “bani aruncaţi pe fereastră”
Borza a precizat ca a născut numeroase controverse declaraţia sa referitoare la faptul că toate societăţile cu capital de stat ar trebui să treacă prin “purgatoriul insolvenţei”, el fiind un adept al acestei măsuri. Pe de altă parte, Borza a menţionat, însă, că nu este un partizan al managementului privat în societăţile cu capital de stat, considerând că reprezintă doar “bani aruncaţi pe fereastră”.
“Nu trebuie să ne facem iluzii în ceea ce priveşte managementul profesionist sau privat la companiile de stat. Niciun management adus de la Londra sau Washington nu poate să facă curăţenie într-o societate cu capital de stat, pentru că va găsi aceleaşi contracte împovărătoare, pe care nu va vrea să le denunţe. Dacă va vrea să facă acest lucru, va trebui să plătească sute de milioane de euro penalităţi, pentru că aceste contracte au fost făcute de avocaţi deştepţi ai unor băieţi deştepţi şi s-au securizat din punct de vedere al rezilierii unilaterale”, a explicat Borza.
În opinia acestuia, managerul privat se va trezi cu plata unor indemnizaţii pentru fiecare salariat pe care va dori să îl dea afară, în condiţiile în care salariul mediu brut în Hidroelectrica depăşeşte 1.643 euro/lună.
“Aceşti manageri privaţi, plăţi cu 100.000 euro sau poate cu un milion de euro pe lună, se vor trezi în momentul în care vor trebui să plătească câte 70 de indemnizaţii dacă vor vrea să dea afară portarul sau femeia de serviciu şi 40 de salarii compensatorii, iar salariul mediu brut pe Hidroelectrica este de 1.643 euro/lună”, a subliniat Remus Borza.
De remarcat, Remus Borza este în totală contradicţie cu Daniel Chiţoiu, cel care conduce Ministerul Economiei, acţionarul majoritar la Hidroelectrica. Chiţoiu declara, recent, că speră ca Hidroelectrica să iasă din insolvenţă la sfârşitul lunii septembrie, iar, imediat după aceea, se va lansa procesul de listare la bursă a companiei Hidroelectrica, termenul estimat fiind trimestrul IV din 2012. De asemenea, ministrul Economiei preciza că pentru companiile Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi Transgaz, termenul de implementare a managementului privat este sfârşitul anului 2012, toate aceste termene fiind negociate cu reprezentanţii FMI şi fiind parte a acordului de împrumut cu instituţiile financiare internaţionale.
De asemenea, premierul Victor Ponta afirma, recent, că Hidroelectrica va reveni la statutul juridic normal în septembrie sau octombrie şi va fi o companie mult mai puternică, curăţată de contractele care îi afectau activitatea.
De asemenea,, reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au atras atenţia că insolvenţa în care se află compania trebuie să se încheie cât mai repede posibil.
“Am discutat deja pe parcursul ultimei noastre misiuni cu Guvernul importanţa anulării sau renegocierii contractelor bilaterale pentru a primi un preţ mai bun, mai aproape de preţul pieţei şi procesul să fie mai transparent, astfel încât să se vândă electricitate de la Hidroelectrica prin platforma OPCOM de tranzacţionare. În acest sens, este un pas bun“, a afirmat şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer. Conform acestuia, procesul de insolvenţă în care se află Hidroelectrica trebuie să se finalizeze cât mai repede posibil, iar privatizarea să fie demarată.
“Insolvenţa este ceea ce în olandeză numim «medicament pentru cai», adică ceva dur şi drastic, ce are implicaţii pentru sistemul bancar şi pentru mediul de afaceri. Dacă unele companii pot intra peste noapte în insolvenţă, aceasta creează un element important de impredictibilitate şi incertitudine“, a apreciat Erik de Vrijer.
Am privatizat destul în România
Administratorul judiciar al Hidroelectrica a adăugat, referitor la privatizarea societăţii, că aceasta este o societate strategică pentru România şi este deja parţial privatizată.
“Am privatizat destul în România şi consider că am secătuit suficient resursele ţării. Mai urmează să vindem şi resursele minerale, în condiţiile în care toate războaiele secolului 21 se duc pe resurse de hrană şi pe resurse minerale. Noi am vândut tot şi de aceea nu sunt un adept al privatizării Hidroelectrica, care poate funcţiona foarte bine şi în portofoliul statului. Societatea este deja parţial privatizată, pentru că 20% din capitalul social a fost transferat la Fondul Proprietatea. Totuşi, privatizarea societăţii este o decizie politică”, a conchis Borza.
Pe de altă parte, Remus Borza, consideră că Hidroelectrica nu-şi poate susţine, cu actualii indicatori financiari, investiţiile asumate, de 6,4 miliarde de euro pentru intervalul 2010-2025.
”Hidroelectrica şi-a asumat investiţii de 6,4 miliarde de euro în intervalul 2010-2025, care nu pot fi susţinute dintr-un milion de euro profit anul trecut şi o pierdere de 8 milioane de euro pe primele şase luni din 2012, cu datorii de un miliard de euro şi un cashflow negativ de 800 de milioane de lei. Şi ce faci, aştepţi şi le rostogoleşti până ajungi în 2025, când nici măcar un megawat nou nu am pus în funcţiune. Şi această problemă este pusă în fiecare an secetos şi, mai ales, pe vârful acesta de consum, în lunile iulie-august, în întâlniri mai mult sau mai puţin productive la Ministerul Economiei”, a spus Borza.
“Aceste contracte bilaterale cu băieţii deştepţi sunt doar vârful iceberg-ului, dar noi am identificat şi alte şapte cauze, care au afectat negativ evoluţia Hidroelectrica în ultimii trei ani şi care au generat pierderi de sute de milioane de euro”, a adăugat Remus Borza, coordonatorul administratorului judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, conform Agerpres.
Atac împotriva statului român
“Orice atac din partea oricărei instituţii financiare îndreptat împotriva Hidroelectrica va fi sancţionat ca un atac împotriva statului român, pentru că societatea este o companie de stat şi una strategică, nu numai pentru Sistemul Energetic Naţional, ci şi pentru întreaga Românie. Nu vom vom permite acest lucru niciunei bănci, câtă vreme băncile au avut în toţi aceşti ani o relaţie câştigătoare cu Hidroelectrica. Băncile au câştigat sute de milioane de euro din relaţia cu Hidroelectrica şi, în continuare, asigur băncile că vor câştiga la fel de mult şi pe viitor, pentru că este o mare nevoie de finanţare a marilor proiecte de infrastructură şi de investiţii, pe care Hidroelectrica nu poate să le susţină şi de aceea vom apela la credite”, a spus Borza.
Acesta a precizat că, de la deschiderea procedurii de insolvenţă, la 20 iunie 2012, şi până în prezent, Hidroelectrica a plătit băncilor rambursări, rate şi comisioane de 33,7 milioane de euro, ceea ce ar trebui să ofere credibilitate în faţa instituţiilor bancare.
“Băncile vor trebui să aibă în continuare încredere în Hidroelectrica, pentru că este un partener onest, nu a trădat niciodată băncile şi, de aceea, acestea ar trebui să fie mai rezonabile, iar în momentul de faţă sunt. Dacă la început multe bănci ne ameninţau cu ruperea contractelor de finanţare sau cu denunţarea acestor contracte, evident că acest lucru nu se mai poate, legal, întâmpla, după deschiderea procedurii de insolvenţă”, a explicat administratorul judiciar.
Borza a dat exemplul băncii elveţiene UBS, care, în urmă cu două săptămâni, a denunţat unilateral contractul şi a cerut rambursarea anticipată a creditului, cu atât mai mult cu cât creditul era garantat de stat. “Noi am plătit din resurse proprii rata de 4,3 milioane de franci elveţieni, echivalentul a 3,8 milioane de euro, şi nu s-a pus în discuţie executarea scrisorii de garanţie emisă de staul român”, a adăugat Remus Borza.
În opinia acestuia, indicatorii Hidroelectrica nu sunt deloc bancabili, acesta fiind, de fapt, şi motivul pentru care volumul creditelor s-a redus substanţial în ultimii ani.
“Expunerea băncilor este destul de mare, undeva la 700 de milioane de euro, dacă punem la socoteală şi cele două bănci, BERD şi BIRD. O societate în insolvenţă şi cu datorii de 1,1 miliarde de euro este puţin tentantă pentru bănci, chiar dacă vorbim de unii dintre cei mai mari operatori economici din România, cu active evaluate la 4,7 miliarde de euro. Niciun un activ al companiei nu este grevat de sarcini, nu este ipotecat sau gajat şi nici nu va fi în perioada în care Hidroelectrica va fi supusă insolvenţei. Noi am atenuat acea panică generalizată la nivelul sistemului bancar, avem întâlniri săptămânale cu băncile în fiecare joi, în care informăm despre toate măsurile implementate de administrator şi de evoluţia soldului şi al disponibilului”, a adăugat Remus Borza.
Aport mai mic pe piaţa reglementată
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a promis ca va reduce gradual, de la 1 septembrie 2012, timp de un an, cota de aport a Hidroelectricii în piaţa reglementată, a anunţat Remus Borza.
,,Trimestrial vom avea cota redusă cu un terawatt, iar prima reducere va fi de la 1 septembrie 2012, cu 400 de gigawaţi. Preţul de cost va creşte şi el cu 20%, dar nu este vorba de preţul la populaţie, care va avea o creştere zero, ci de preţul de cost al Hidroelectrica”, a explicat Borza.
Acesta a precizat că a solicitat ANRE recunoaşterea preţului de cost al Hidroelectrica la 125 de lei, în condiţiile în care acesta pleacă, în prezent, pe piaţa reglementată cu 71 de lei/MWh.
,,Noi am cerut întotdeauna ANRE recunoaşterea preţului de cost la 125 de lei/MWh, fără ca acesta să aibă impact în costul final către populaţie. De la noi pleacă megawatul la 71 de lei pe piaţa reglementată şi ajunge la 153 de lei în coş, unde intră şi energia termică şi nucleară, iar la consumatori ajunge la 440 de lei/MWh. Diferenţa de 290 de lei din acel preţ de cost de la producător la consumatorul final se regăseşte în profitul exorbitant al transportatorilor şi distribuitorilor de energie”, a subliniat acesta.
Borza consideră anormală această situaţie în care ANRE nu recunoaşte preţul de cost al producătorilor.
“Este evident că este anormal. Nu se poate ca tu, Autoritate de Reglementare în Domeniul Energetic, să nu recunoşti nici măcar preţul de cost al producătorilor, dar, în acelaşi timp, să cauţionezi profituri de 200-300% în patrimoniul distribuitorilor şi transportatorilor de energie. Sugestia noastră a fost în a comprima aceste marje comerciale ale distribuitorilor şi în a recalibra piaţa de energie din piaţa reglementată. Astfel, am solicitat restrângerea acestei pieţe de la 28 de TWh la 20 TWh. Să rămână doar consumatorii casnici, cu 12 TWh, şi cei instituţionali, cu 8 TWh”, a explicat administratorul judiciar al Hidroelectrica.
Potrivit acestuia, există, în continuare, industrii care iau energie din piaţa reglementată la preţ subvenţionat pentru populaţie şi instituţii publice, “distorsionând profund acel tratament echitabil al agenţilor economici din piaţă”.
“Sunt industrii parazitare, care mănâncă 8 TWh din piaţa reglementată, la un preţ utilizat pentru populaţie. După restrângerea acestei piete, vom avea obligaţii contractuale de 4 TWh în contracte bilaterale şi de 4 – 4,5 TWh în piaţa reglementată, existând şi un disponibil de 5 până la 7 TWh, la o producţie de 15 TWh în 2013, cu care vom putea maximiza veniturile pe piaţa contractelor bilaterale”, a mai adăugat Borza.
De remarcat, una dintre cele mai mari companii care cumpără energie pe piaţa reglementată este CFR. Pentru că achiziţionează electricitatea de pe piaţa reglementată, CFR nu poate fi deconectată, chiar dacă nu-şi plăteşte curentul electric. Până de curând, avea datorii de sute de milioane de euro la furnizorii de electricitate, datorii care au fost acoperite din bani de la buget. Dacă ANRE va accepta propunerea lui Remus Borza, CFR va trece pe piaţa liberă de pe cea reglementată, ceea ce înseamnă că ar trebui să poată fi deconectată dacă nu-şi va plăti factura la energie!
Record istoric negativ
Hidroelectrica va realiza o producţie de numai 13 terawaţi oră (TWh) în 2012, un minim istoric generat de seceta prelungită, aceasta influenţând şi creşterea preţului la energie.
,,Acestă creştere atipică înregistrată de megawatul românesc este cauzată, în primul rând, de secetă, dar şi de minimul istoric de producţie pe care Hidroelectrica îl va înregistra în 2012. Hidroelectrica nu va realiza o producţie mai mare de 13 TWh în acest an şi va marca un minim istoric, faţă de maximul de 19,8 TWh înregistrat în 2010. Doar în 2003 am mai avut un minim de 13,3 TWh. Din cauza acestei secetei, aportul Hidroelectrica în Sistemul Energetic Naţional a scăzut şi a dus la o creştere accelerată a preţului megawatt-ului”, a arătat Borza.
O producţie de numai 13 TWh în 2012 va determina o scădere a veniturilor Hidroelectrica cu 800 milioane de lei şi o creştere a preţului de cost, în condiţiile în care producţia bugetată pentru acest an era de 15,6 TWh. În ultimele două luni, preţul de cost al Hidroelectrica a fost de 138 lei/MWh.
Borza estimează pentru 2013 atingerea unui profit de 50 de milioane de euro, iar pentru anul acesta o valoarea mai mare decât cea raportată în 2011, de un milion de euro.
“Dacă vom restrânge foarte mult costurile de operare, costurile de exploatare şi de investiţii putem vorbi chiar şi din acest an de profit la Hidroelectrica, deşi este un an greu, dificil, cu un minim istoric de producţie şi cu o a doua activare în acest an a clauzei de forţă majoră. Avem de recuperat o pierdere de 30 milioane de lei pe primul semestru, ceea ce reprezintă o pierdere pentru prima dată în istoria Hidroelectrica şi care vine din exploatare grevată şi de pierderi financiare foarte mari, de 167 milioane de lei, ca efect al deprecierii monedei naţionale în raport cu euro”, a precizat reprezentantul administratorului judiciar. În opinia acestuia, dacă societatea va rămâne în insolvenţă până la 30 iunie 2013 şi va fi fundamentată pe structuri sustenabile, poate atinge un profit de 50 de milioane de euro.
“Din 2013 Hidroelectrica îşi va lua zborul, dacă, prin mandatul nostru, pe care sperăm să-l închidem la 30 iunie 2013, vom lăsa Hidroelectrica pe alte fundamente, mai sănătoase, sustenabile şi corecte, care vor crea premisele unui profit record de 50 de milioane de euro”, a spus administratorul societăţii.
Acesta consideră că societatea îşi poate maximiza veniturile prin denunţarea contractelor bilaterale, prin renegocierea la valori net superioare cu cel puţin 70% faţă de preţul actual, precum şi prin vânzarea pe piaţa a cantităţilor dizlocate din contractele bilaterale.
S-a încheiat sezonul de vânătoare la băieţii deştepţi
Pe de altă parte, administratorul judiciar al Hidroelectrica consideră că, din octombrie, condiţiile hidrologice vor reveni la normal, iar preţul energiei va scădea.
,,Sperăm că, din octombrie, când vom reveni la condiţii hidrologice normale, vom putea produce şi noi mai mult şi, prin aportul nostru suplimentar în Sistemul Energetic Naţional, preţul megawatt-ului va da înapoi în mod natural. Pariez pe creşterea preţului la aluminiu la nivel global, în egală măsură cu o diminuare a preţului pe megawatt în Romania”, a subliniat Borza.
Potrivit acestuia, scoaterea “băieţilor deştepţi” din contractele bilaterale cu Hidroelectrica a echilibrat balanţa energetică a României.
,,Scoaterea băieţilor deştepţi din contractele bilaterale cu Hidroelectrica a dus la reprofilarea acestora, care s-au apucat de comerţ, respectiv de import de energie. Este un fapt pozitiv, care echilibrează balanţa energetică a României, deoarece au importat energie, în ultimele 2-3 luni de zile, din Ucraina, la un preţ de 30 de euro pe MWh, în condiţiile în care media europeană este 47 de euro, iar în România este de 80-90 de euro”, a explicat Borza.
Pe de altă parte, acesta a anunţat că Hidroelectrica va câştiga suplimentar circa 150 de milioane de euro din contractul renegociat cu cel mai mare consumator de electricitate, Alro Slatina.
“Din renegocierea contractului iniţial cu Alro, din 2005, şi încheierea unui act adiţional, Hidroelectrica va avea venituri suplimentare între 540 şi 600 milioane lei, circa 150 milioane euro anual. S-a optat pentru menţinerea contractului cu Alro pentru că este cel mai mare producător de aluminiu şi consumator de energie şi va da stabilitate şi predictibilitate societăţii Hidroelectrica”, a explicat Borza.
Acesta a precizat că, prin încheierea acordului comercial cu Alro, s-a încheiat oficial “sezonul de vânătoare la băieţii deştepţi”.
“Vreau să vă anunţ oficial că sezonul de vânătoare la băieţii deştepţi s-a încheiat vineri noaptea spre dimineaţă, printr-un acord comercial cu cel mai mare consumator industrial de energie electrică din România, cu Alro”, a afirmat Remus Borza.
El a explicat că actul adiţional la contractul cu Alro aduce ca noutate un preţ net superior faţă de preţul din contractul anterior, acesta urmând să fie menţinut în vigoare până la momentul expirării contractului, respectiv 31 ianuarie 2018.
”Preţul din contractul încheiat în 2005 era, ca medie, de 130 de lei pe MWh şi era raportat la cotaţia aluminiului pe Bursa de Metale de la Londra. Din cauza evoluţiei nefavorabile din ultimele luni a acestei cotaţii, cel puţin din martie, preţul plătit de Alro pe MWh furnizat de Hidroelectrica era de 114-116 lei. Le-am explicat executivilor de la Alro că riscul deprecierii cotaţiei aluminiului pe bursa londoneză nu ar trebui să aibă legătură cu indicatorii financiari ai Hidroelectrica. Dacă ar fi să ne raportăm la această cotaţie a aluminiului la bursa londoneză, trebuia să mergem la 148 lei MWh”, a adăugat Remus Borza.
De remarcat, Alro a anunţat, într-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti, că noul contract cu Hidroelectrica ţine cont atât de preţurile de pe “bursa de energie” de la Bucureşti, Opcom, cât şi de cotaţiile aluminiului pe bursa de la Londra.
Borza a menţionat că s-a agreat, în cadrul actului adiţional, un preţ minim, sub care Hidroelectrica nu va vinde energie către Alro, respectiv 171,8 lei/MWh, iar cu componenta de injecţie în reţea a tarifului de transport (TG) ajunge la 180 lei/MWh, iar maximul va fi de 205 lei/MWh, iar cu TG – 214 lei/MWh.
Potrivit administratorului judiciar, s-a convenit pentru primele şapte luni din 2012 un preţ de 165 lei/MWh, plus componenta de injecţie – 174 lei/MWh, iar pe ultimele cinci luni (august – decembrie) preţul negociat va fi de 175 lei/MWh, respectiv 184 lei/MWh.
Veniturile suplimentare estimate pentru primele şapte luni prin renegocierea preţurilor ajung la circa 64 milioane euro.
Borza a declarat că s-a optat pentru menţinerea contractului cu Alro pentru că este cel mai mare consumator industrial, are un consum de 4 TWh, dintre care 3 TWh de la Hidroelectrica.
“Particularitatea acestui consum este dată de faptul că este în bandă, respectiv că această cantitate i-o livrăm în mod constant 24 de ore din 24, timp de 365 zile. Livrăm şi noaptea, când bravul popor român se odihneşte, dar şi sâmbăta şi duminica, când alte industrii nu au consum”, a subliniat Borza.
Hidroelectrica şi-a solicitat insolvenţa în data de 15 iunie 2012, ulterior denunţând şase contracte cu traderi de energie (Euro P.E.C, Energy Holding şi câte două cu Alpiq şi EFT), contracte considerate a produce pierderi pentru statul român, dar şi păguboase pentru companie. Au fost păstrate, dar renegociate, contractele cu Elsid, Electromagnetica, Electrocarbon şi Alro.
