România trebuie să-și reorienteze politicile forestiere astfel încât ele să răspundă atât nevoilor curente de lemn, dar și pentru a atinge țintele de decarbonare asumate de Uniunea Europeană. Războiul din Ucraina a redus oferta de lemn, consecințele fiind mult mai dure având în vedere creșterea de lemn înregistrată pe piață. Pe de altă parte, produsele din lemn, mai ales construcțiile, reprezintă metode solide de stocare a carbonului pe termen lung. Ca să contracareze problemele, Asfor atrage atenția că, în România, este nevoie de drumuri forestiere, pentru accesibilizarea resursei, bani pentru investiții și mână de lucru.
Asfor (n.r. – Asociație a Forestierilor din România), alături de partenerii europeni din EOS, atrage atenția asupra necesității adaptării politicilor cu privire la păduri în contextul războiului din Ucraina, dar și asupra problemelor sectorului forestier din România, se arată într-un comunicat de presă al asociației.
Pe termen scurt, războiul din Ucraina, precum și limitările și interdicțiile care privesc comerțul cu Rusia și Belarus, vor duce la pierderea de către Europa, în 2022, a 10% din lemnul de rășinoase recoltat și pus în piață în 2021, lemn care ar fi provenit din Rusia, Belarus și Ucraina. Într-o situație asemănătoare se află și lemnul de esență tare (foioase) provenit din aceste țări, susține comunicatul.
„Pe termen mai lung, mai multe strategii și politici europene, adoptate recent sau încă în discuție, vor determina o scădere incontestabilă – și discutabilă! – a volumului de lemn recoltat, amenințând aprovizionarea cu materii prime a populației și industriilor bazate pe lemn. Ne referim la Strategia pentru biodiversitate, Regulamentul privind modificarea utilizării terenurilor și silvicultură – LULUCF , Directiva privind energia regenerabilă II și III”, arată documentul.
„Poate părea paradoxal pentru susținătorii fără rezerve a unui mediu curat, dar această situație generală va fi contraproductivă tocmai în procesul de combatere a schimbărilor climatice. Lipsa lemnului ne va reduce capacitatea de a decarboniza mediul construit!”, a declarat Ciprian Muscă, președintele Asfor.
Potrivit acestuia, produsele din lemn au un rol important atât în combaterea schimbărilor climatice, cât și în sustenabilitatea și independența economică a UE. Accesul la materii prime este o condiție a funcționării industriei. Muscă a arătat că produsele din lemn fac parte din soluția de decarbonizare a mediului construit, după cum susține comunitatea științifică.
„Din această perspectivă, a lemnului, responsabilitatea pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic și eficient din punct de vedere al resurselor revine sectorului forestier. Noi, cei care lucrăm în acest sector, știm acest lucru”, a declarat șeful Asfor.
În acest context, Asfor a avansat mai multe soluții pentru a menține și a crește gradul de folosire a lemnului. Prima se referă la expoatarea pădurii la justa capacitate. La nivelul UE, suprafața împădurită a crescut în ultimii 30 de ani. „Conform ultimelor date disponibile, aproximativ 73% din creșterea anuală netă este recoltată anual în Europa, dar în România mult mai puțin”, arată comunicatul.
Pe de altă parte, în România, infrastructura deficitară reprezintă un obstacol în calea recoltării și punerii în piață a lemnului. Îmbunătățirea și extinderea rețelelor de drumuri forestiere este o prioritate pentru zonele rurale. Este nevoie și de sprijin serios pentru dotarea firmelor din sector cu echipamente și utilaje moderne și prietenoase cu mediul. Iar, în contextul în care se manifestă o lipsă tot mai puternică de lucrători forestieri și șoferi de camioane, sectorul are nevoie de noi reglementări salariale, așa cum sunt cele din domeniul construcțiilor sau agriculturii.
Green Deal de pace
Asfor a ținut să atragă atenția și asupra implicațiilor generate de măsurile stabilite prin Green Deal, care „a fost gândit pe timp de pace”, când gazul rusesc era ieftin și din abundență, iar Rusia și Belarus furnizau produse din lemn.
„Toți experții de pe piață sunt de acord că cererea de cherestea este în creștere și va rămâne așa ani de zile. Era de așteptat ca Rusia să poată crește producția de cherestea pentru a satisface cererea în creștere. Cel mai probabil, acest lucru nu se va întâmpla, deoarece Rusia nu mai are acces la tehnologia occidentală. Prin urmare, există riscul unei penurii severe de cherestea pe termen mediu. Singura soluție este utilizarea deplină a resurselor forestiere disponibile, în conformitate cu criteriile de gestionare durabilă a pădurilor”, a spus Muscă.
„În această nouă situație geopolitică și economică, politicile naționale și europene trebuie adaptate la realitatea în schimbare pe care a provocat-o războiul. Fără a micșora suprafața pădurilor disponibile pentru recoltarea lemnului, accesul la resursa de lemn și punerea acesteia în piață trebuie îmbunătățite, nu îngreunate.
În următoarea perioadă este obligatorie stabilirea unor programe naționale care să pună accent pe: dezvoltarea infrastructurii de drumuri forestiere și depozite, utilaje moderne de recoltare a lemnului cu impact redus asupra mediului și mobilizarea și formarea profesională a forței de muncă din zona de exploatare și prelucrare primară a lemnului”, a completat Ciprian Muscă, președintele Asfor.
