A şasea misiune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru acordul preventiv cu România începe pe 31 iulie, iar primele discuţii urmând să aibă loc la Banca Naţională a României (BNR), fiind de natură tehnică, pe marginea testelor de stres pentru bănci.
Noul şef al Misiunii FMI este olandezul Erik Jan de Vrijer, aceasta fiind prima sa misiune oficială la Bucureşti în acesată calitate.
Noua rundă de discuţii cu FMI are loc în contextul evoluţiilor pozitive în ceea ce priveşte bugetul general consolidat al statului, execuţia bugetară pe primele şase luni încadrându-se în parametrii conveniţi cu Fondul în ceea ce priveşte deficitul, încasările, dar şi factura salarială pentru angajaţii din sectorul public.
Execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni s-a încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde lei, respectiv 1,12% din Produsul Intern Brut (PIB), sub plafonul de 7 miliarde lei stabilit cu FMI ca şi criteriu de performanţă pentru finalul lunii iunie 2012. Pentru septembrie 2012, plafonul de deficit bugetar este de 9,7 miliarde lei.
Până la finalul anului, cheltuielile de personal în bugetul statului trebuie să se încadreze în ţinta de 6,7% din PIB, iar în 2013 – 7,1% din PIB, ceea ce înseamnă că este prevăzut spaţiul bugetar şi pentru a doua recuperare de 8% pentru salariile angajaţilor din sectorul public.
Pe de altă parte, autorităţile nu au rezolvat eternele rămâneri în urmă în ceea ce priveşte restructurarea sectorului real, a întreprinderilor de stat, unde nu s-a înregistrat niciun progres în privinţa managementului privat, transmite Agerpres.
Restructurarea companiilor de stat reprezintă principalul punct sensibil al discuţiilor. În acest domeniu nu au fost înregistrate progrese semnificative, cu o singură excepţie, şi aceea interpretată diferit de analiştii economici: a companiei Hidroelectrica, intrată în insolvenţă, unde au fost denunţate contractele bilaterale cu “băieţii deştepţi”.
Discuţiile vor aborda şi privatizarea Poştei Române, precum şi în ce măsură mai este posibilă vânzarea în această toamnă a unor pachete de acţiuni ale companiilor de stat din domeniul energetic, pe bursă.
Autorităţile române vor prezenta pachetul de măsuri de redresare economică, cea mai importantă vizând plata TVA la încasarea facturii, şi vor încerca să convingă creditorii internaţionali că impactul bugetar al acestor măsuri nu va fi unul negativ.
Rectificarea bugetară şi măsura reducerii TVA la produsele alimentare, cuprinsă în bugetul pe 2013, vor figura, de asemenea, pe agenda discuţiilor, care mai cuprinde şi prognoza de creştere economică şi cea de inflaţie, în contextul evoluţiei neaşteptate a cursului de schimb al monedei naţionale din ultima perioadă.
Cele două părţi vor discuta, totodată, despre calendarul de liberalizare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, precum şi măsuri de compensare a efectelor acestei liberalizări asupra consumatorilor vulnerabili.
Pe agenda discuţiilor se mai află aspecte tehnice legate de vulnerabilităţile sectorului financiar, în ceea ce priveşte băncile şi instituţiile financiare non-bancare, accizele la alcool, planurile de modificare a Codului de Dialog Social şi de revizuire a Codului Muncii, progresele în în privinţa platformei de tranzacţionare a gazelor naturale, schimbarea sistemului de impozitare a proprietăţilor.
De asemenea, autorităţile române intenţionează prelungirea actualului acord cu FMI, urmând să discute despre un nou acord preventiv, probabil tot pe doi ani, pentru perioada 2013-2015.
Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (circa 3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond.
