Acasă Economie Execuţie la buget

Execuţie la buget

de GM

Execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni s-a încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde lei, respectiv 1,12% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile bugetare totale s-au cifrat la aproape 93 miliarde lei, reprezentând 15,3% din PIB, în creştere cu 9,6% faţă de 2011, iar cheltuielile bugetare au fost de circa 100 miliarde lei (16,4% din PIB), în creştere cu 3,3% faţă de 2011.

Veniturile fiscale s-au situat la 54,9 miliarde lei (9% din PIB), mai mari cu 11,5% faţă de 2011. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, încasările din impozitul pe profit s-au majorat cu 7,7%, din impozitul pe salarii şi venit au urcat cu 15,5%, încasările din TVA au crescut cu 9,5%, iar cele din accize cu 6,6%.

Veniturile din alte taxe şi impozite au crescut, de asemenea, datorită colectării, începând cu anul 2012, a contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, conform OUG 77/2011.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent în cazul veniturilor din impozite şi taxe pe proprietate (plus 4,3 %) şi venituri nefiscale (plus 14,6%).

Contribuţiile de asigurări au adus încasări mai mari cu 5,4%, totalizând 25,5 miliarde lei.

Veniturile nefiscale au crescut, de asemenea, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, atât la bugetul de stat – cu 19,4%, cât şi la bugetele locale – cu 14,6%

Sumele primite de la UE au crescut faţă de 2011 cu 31,6% şi s-au cifrat la 3 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 99,8 miliarde lei, reprezentând 16,4% din PIB, au crescut în termeni nominali cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,3%.

S-au înregistrat creşteri faţă de semestrul I al anului 2011, în principal, la proiectele finanţate din fonduri UE, cu 45,1%, dobânzi cu 34,4%, bunuri şi servicii cu 7,1%.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut îndeosebi la administraţiile locale, precum şi la fondul naţional de sănătate, ca urmare a plăţilor făcute pentru servicii medicale şi medicamente.

Cheltuielile de personal au crescut cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea înregistrându-se, în principal, în luna ianuarie la bugetul de stat, ca urmare a faptului că, începând cu luna februarie 2011, este inclusă majorarea de 15% acordată personalului bugetar şi plăţile aferente contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatorii din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 13,8 miliarde lei (2,3% din PIB), crescând în termeni nominali cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Deficitul bugetar pentru întregul an 2012 se va încadra, cu siguranţă, în ţinta de 2,2% din PIB, convenită cu Fondul Monetar Internaţional, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu, transmite Agerpres.

“Înregistrăm un deficit de 1,12% din PIB, mai mic decât la finele lunii mai, când era 1,19% din PIB, ceea ce înseamnă că, în luna iunie, am înregistrat un excedent bugetar de 400 de milioane de lei. (…) Se vede pe partea bugetului general consolidat faptul că am încasat venituri mai mari decât cele prognozate, reflectând o bună evoluţie a ramurilor care creează produs intern brut, ceea ce ne face să avem certitudinea încadrării în prognoza de creştere economică de 1,5%“, a explicat Florin Georgescu.

De remarcat, execuţia bugetului general consolidat va fi una dintre temele principale de discuţie la noua rundă de negocieri cu Misiunea FMI, condusă de către Erik de Vrijer, care se va derula la Bucureşti, începând cu data de 31 iulie.

Un nou acord cu FMI

România ar vrea să încheie un nou acord de tip preventiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru perioada 2013-2015.

“Un nou acord preventiv cu FMI este util (…) Atâta timp cât economia românească, România în ansamblu, absoarbe, consumă şi investeşte mai mult decât produce, reflectat în Produsul Intern Brut (PIB), este nevoie de finanţare externă (…) Este prematur să vorbim despre sumă, importantă este decizia de natură strategică şi vizând un termen mediu. Vorbim de un acord care va fi, probabil, tot pe doi ani, între 2013-2015, aşa încât detaliile tehnice le vom avea atunci când vom discuta cu partenerii internaţionali”, a declarat ministrul Finanţelor, Florin Georgescu.

“Sub această formă a acordului preventiv se obţine de pe pieţele financiare internaţionale o certificare, o garantare a evoluţiilor pozitive în domeniul macro şi micro-economic, ajustări sectoriale şi restructurare; este extrem de binevenită din partea unor instituţii internaţionale, cum sunt Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială”, a menţionat Florin Georgescu.

Începând cu data de 31 august, o delegaţie a FMI, condusă de către Erik de Vrijer (noul negociator şef pentru România), se va afla în vizită oficială de lucru la Bucureşti, timp de două săptămâni. Potrivit reprezentantului rezident al FMI pentru Bulgaria şi România, Tonny Lybek, negocierile cu autorităţile de la Bucureşti sunt programate în perioada 31 iulie-13 august, şeful delegaţiei Fondului urmând să sosească în România pe data de 1 august şi să părăsească România pe 14 august, transmite Agerpres.

“Vizita FMI va avea loc în acelaşi timp cu cea a delegaţiilor Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Pe durata acesteia, delegaţiile vor avea întâlniri şi discuţii cu autorităţile statului, la fel şi cu mediul de afaceri, reprezentanţi ai băncilor, societatea civilă şi partidele politice”, a menţionat Lybek.

Autorităţile române vor prezenta delegaţiei FMI un pachet de cinci măsuri de redresare economică, dintre care cea mai importantă vizează schimbarea regimului de TVA, partea română susţinând că nu va exista un impact bugetar negativ.

În ceea ce priveşte accizele, unde încasările sunt semnificativ mai mici decât programul, FMI solicită majorarea accizelor la alcool, în timp ce autorităţile de la Bucureşti nu doresc majorări la impozitele şi taxele importante şi insistă pe o mai bună colectare pe sistemul actual.

Ultima misiune de evaluare a FMI, CE, BM, a cincea, a avut loc în perioada 27 aprilie-7 mai 2012. Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (aproximativ 3,6 miliarde de euro), reprezentând circa 300% din cota pe care România o are la Fond.

din aceeasi categorie