Hidroelectrica pune în pericol acorduri ale statului român

Încep renegocierile contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica cu “băieţii deştepţi”, primii la “interviu” fiind invitaţi cei de la EFT, urmaţi de Alpique. Din păcate, insolvenţa, pe care statul a cerut-o la Hidroelectrica, pune în pericol nu numai acordul cu instituţiile financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), ci şi alte acorduri, interguvernamentale, în vigoare de aproape 20 de ani, ba chiar şi Tratatul UE! În plus, din cauza Hidroelectrica, nici celelalte companii energetice româneşti nu o duc mai bine, ba dimpotrivă, sunt văzute mai prost.

Pe zi ce trece, se constată că aceia care au luat hotărârea de a băga Hidroelectrica în insolvenţă nu s-au gândit nicio clipă la consecinţele unei asemenea decizii. Aproape în fiecare zi constatăm cât rău produce această hotărâre. Agenţia de evaluare financiară, Moody’s Investors Service, tocmai a retrogradat ratingul Transelectrica în categoria “junk”, adică nerecomandată investitorilor. Moody’s îşi motivează decizia, printre altele, şi prin “reducerea posibilităţii ca statul să preia din povara datoriilor sau să-şi asume alte intervenţii financiare în cazul unor situaţii extraordinare, lucru evidenţiat de intrarea Hidroelectrica în insolvenţă”.

Astfel, ceea ce era de aşteptat s-a întâmplat: şi celelalte companii energetice în care statul este acţionar majoritar au de suferit din cauza insolvenţei Hidroelectrica!

Pe de altă parte, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, situaţia actuală a companiei de producere a energiei electrice pune în pericol acorduri ale statului român. Primul este tocmai “ancora”, “centura de siguranţa” etc reprezentată de acordul de tip precautionary stand by încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). În Scrisoarea de Intenţie şi în Memorandumul de Politici Economice şi Financiare, transmis FMI de către Guvernul Ponta pe 8 iunie şi aprobat de board-ul instituţiei pe 2 iulie 2012, se arată că “oferta publică pentru acţiunile Romgaz şi Hidroelectrica va constitui criteriu structural de referinţă de îndeplinit până la mijlocul lunii octombrie 2012”. Cum este imposibil de îndeplinit, având în vedere că, pe 15 iunie, conducerea Hidroelectrica a cerut insolvenţa companiei, ceea ce înseamnă că acţiunile producătorului de electricitate nu vor mai putea fi listate la bursă, continuarea acordului cu FMI este pusă sub semnul întrebării!

Sute de milioane despăgubiri

Nu numai acordul cu instituţiile financiare internaţionale este în pericol. România are acorduri încheiate cu statele membre ale Uniunii Europene şi nu numai, încă de la începutul anilor ’90, prin care sunt protejate investiţiile. În plus, Tratatul Uniunii Europene conţine clauze referitoare la dreptul comunitar şi la protejarea reciprocă a investiţiilor.

“Dintr-un foc”, Guvernul României pune în pericol toate aceste acorduri!

Poate cei mai importanţi “băieţi deştepţi” au ca acţionari companii elveţiene sau olandeze: Alro este deţinută de Vimetco, înregistrată în Olanda, EFT este deţinută de EFT Group, înregistrat în Elveţia, la St. Gallen, Energy Holding este acum deţinută de B.V. Marken Investment&Trading MIT, companie înregistrată în Olanda, iar Alpique, care a preluat EHOL Distribution şi Buzmann Industries, este rezultatul unui joint-venture între două companii elveţiene foarte active pe piaţa de energie, Atel Holding Ltd şi Energie Ouest Suisse SA, înregistrată, evident, în Ţara Cantoanelor.

Ei bine, pe 25 octombrie 1993, actualul vice-prim-ministru, Florin Georgescu (la vremea aceea “numai” ministru al Finanţelor) semna “Acordul dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor”, act ratificat prin Legea 40/1994.

Actualul şef al SIE, Teodor Meleşcanu, semna, ca ministru de Externe, pe 19 aprilie 1994, Acordul privind promovarea si protejarea reciprocă a investiţiilor dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos (Olanda), ratificat prin legea 114 din 28 noiembrie 1994.

Conform acordurilor, termenul investiţii va include orice fel de active, printre care “acţiuni, părţi sociale sau orice alte forme de participare la societăţi”. Adică exact ceea ce deţin “băieţii deştepţi” în companiile româneşti furnizoare de electricitate.

Acordurile stipulează şi că “fiecare parte contractantă va acorda acestor investiţii siguranţă şi protecţie depline”.

Aceleaşi documente arată şi că, dacă se întâmplă ceva cu investiţiile, partea “păgubită” va primi o despăgubire “promptă, efectivă şi adecvată”. “Cuantumul despăgubirii, inclusiv dobânda, va fi stabilit în devize convertibile şi va fi plătit fără întârziere persoanei îndreptăţite. Plăţile care rezulta vor fi liber şi prompt transferabile”, se mai arată în acorduri.

Livrările de electricitate în 2011 prin contracte bilaterale

Astfel, conform Situaţiei financiare a Hidroelectrica pe anul 2011, Alro, EFT, Energy Holding şi Alpique au cumpărat aproximativ 8,2 TWh de electricitate. În plus, la export, prin Atel şi EFT, Hidroelectrica a vândut 0,8 TWh. Astfel, în total, Hidroelectrica a vândut anul trecut circa 9 milioane de MWh către companii ale căror investiţii sunt protejate prin acorduri bilaterale şi prin legislaţia comunitară.

Dacă vreuna dintre companii îşi va simţi lezată investiţia în România, fie pentru că le va fi denunţat contractul cu Hidroelectrica, fie că, la renegociere, nu vor fi de acord cu noile condiţii impuse de partea română, Hidroelectrica va fi bună de plată! Şi, probabil, nu numai Hidroelectrica, ci şi Guvernul român! Şi nu este vorba de sume mici, ci de ordinul sutelor de milioane de euro! În aceste condiţii, este aproape sigur că Hidroelectrica va intra în faliment şi va fi vândută „pe bucăţele” (sau „pe hidrocentrale”), iar Executivul va intra într-o penurie de lichidităţi şi, oricum, nu va mai avea cum să-şi îndeplinească o altă ţintă extrem de importantă din acordul cu FMI: deficitul bugetar. Şi asta, într-un an electoral, când toată lumea aşteaptă bani de la Guvern şi, în principiu, să simtă „că o duce mai bine”!