Consorţiul Shah Deniz II a anunţat, recent, că a selectat proiectul Nabucco Vest ca opţiune de livrare pe teritoriul Europei Centrale, potrivit unui comunicat transmis de Nabucco Gas Pipeline International GmbH. Ceea ce, pe de o parte, este o veste bună, pe de altă parte este o veste proastă. Şi asta pentru că, pe teritoriul României, gazoductul va avea o lungime de circa 470 km, ceea ce presupune o investiţie de 1,2 – 1,5 miliarde de euro, pe care partenerul român în acest proiect, Transgaz, va trebui să-i cheltuie. În curând, 15% din acţiunile transportatorului român de gaze vor fi scoase pe bursă, după ce, în 2007, capitalul social al companiei a fost majorat cu 10% pe Bursa de Valori Bucureşti. De data aceasta, banii obţinuţi din vânzarea celor 15 procente nu vor merge în companie, ci la bugetul de stat. Astfel, Transgaz va avea nevoie de credite pentru a strânge suma necesară investiţiei pentru Nabucco. După ce Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, băncile sunt reticente să mai împrumute companiile româneşti de stat. În aceste condiţii, chiar dacă se face Nabucco, nu se ştie cine va construi pe teritoriul României, pentru că Transgaz nu va avea bani!
Nabucco Vest a fost selectată drept ruta central-europeană de livrare a gazului din zăcământul de gaze Shah Deniz II, Azerbaidjan. “Această decizie este un important punct de referinţă pentru proiectul Nabucco şi un pas vital către decizia finală privind investiţia. Nabucco oferă consumatorilor de gaze libertatea de a alege şi va avea o contribuţie semnificativă la securitatea aprovizionării din Europa. Ne dorim o cooperare de succes cu producătorii”, a declarat directorul executiv al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, Reinhard Mitschek, transmite Agerpres.
Gazoductul, care are un diametru de 122 cm, o lungime de 1.300 km şi o capacitate de circa 30 miliarde mc, va traversa Bulgaria, România şi Ungaria şi va ajunge la depozitul de la Baumgarten (Austria).
Propunerea Nabucco Vest, susţinută de toţi cei şase acţionari, a fost prezentată de Nabucco Gas Pipeline International GmbH la data de 16 mai 2012.
“Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri salută, în numele Guvernului României, anunţul recent al Consorţiului Shah Deniz II privind decizia de a selecta proiectul Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor naturale în regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est”, se arată într-un comunicat de presă.
Cele două ministere subliniază că această decizie “reprezintă un pas esenţial în direcţia realizării Nabucco, dar şi în direcţia deschiderii Coridorului Sudic, prioritar pentru România şi UE în vederea asigurării securităţii energetice”.
În comunicat se mai arată că România va continua să sprijine proiectul Nabucco şi să se implice activ în promovarea sa, fiind ferm convinsă că reprezintă o soluţie avantajoasă ce oferă răspunsuri pe termen lung, cu beneficii pentru toţi factorii ecuaţiei energetice din regiune – furnizori, state de tranzit şi consumatori.
Noi acţionari în Nabucco
Pe de altă parte, Reinhard Mitschek a declarat că Nabucco Vest va fi legată la conductele actuale din România, Bulgaria şi alte ţări din zonă. “Am analizat zilele trecute dacă ar trebui să folosim sau nu conductele actuale. Am ajuns la concluzia că nevoile naţionale sunt în principal stabilite pentru a acoperi nevoile domestice ale consumatorilor din Bulgaria, România şi din alte ţări. Aşadar, am convenit că noul gazoduct va combina aceste noi conducte pentru tranzit, cu cele domestice, pentru beneficiile utlizatorilor finali. Fiecare dintre aceste conducte are anumite roluri, iar combinaţia va creşte libertatea de alegere pentru gaz şi, în al doilea rând, furnizarea securităţii”, a spus Mitschek.
El a mai arătat că nu exclude posibilitatea ca alţi jucători importanţi din piaţa europeană să fie interesaţi, în viitor, să devină acţionari ai proiectului.
Mai mult, într-o teleconferinţă, director executiv Nabucco Gas Pipeline International a anunţat că se negociază cu o companie norvegiană, Bayern Gas, participarea în proiectul Nabucco Vest. “Va trebui să vedem, în viitorul apropiat, până la sfârşitul verii sau în toamnă, noi parteneri în proiect. Grupul este încântat să primească noi acţionari, fie că este vorba de unul, doi sau patru, este ceva ce nu pot anticipa. Acţionarii Nabucco vor decide pe cine să ia la bord şi când. Va trebui să analizăm dacă potenţialii candidaţi ce doresc să devină acţionari vor aduce valoare sau nu existentului grup acţionarial. Vor analiza cu atenţie”, a spus Mitschek.
De remarcat, în proiect ar fi dorit să intre şi concernul francez GDF – Suez, dar s-au opus turcii, pe motiv că francezii incriminează genocidul turc asupra armenilor din 1915. Francezii s-au reorientat spre proiectul rusesc Nord Stream.
Turcii iau tot!
Reamintim, iniţial, Nabucco avea o lungime de 3.900 km, din care au mai rămas 1.300 km. Din consorţiul ce va dezvolta proiectul gazoductului fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Turcii, însă, au semnat, recent, un acord interguvernamental cu Azerbaidjanulş, pentru construcţia gazoductului Trans-Anatolian (Tanap). Astfel, porţiunea din conducta Nabucco, ce ar fi urmat să tranziteze Turcia, se va numi Tanap şi nu va mai face parte din proiectul european.
Tanap, cu o lungime de 2.000 de kilometri, va face legătura între frontiera Turciei cu Azerbaidjan şi graniţa Turciei cu Bulgaria şi presupune transportul gazelor naturale din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan către Europa. Capacitatea noului gazoduct, care urmează să fie construit de compania petrolieră de stat din Azerbaidjan, Socar, şi societatea turcă Botas, este proiectată iniţial pentru transportul a 16 miliarde de metri cubi pe an (6 miliarde de metri pentru Turcia şi 10 miliarde de metri cubi pentru restul Europei) pentru ca, în viitor, acesta să ajungă la o capacitate de 30 de miliarde de metri cubi şi, apoi, de 60 miliarde de metri cubi. Valoarea investiţiei proiectului Tanap este estimată la peste 20 de miliarde de dolari.
După cum se discută în prezent, despre, practic, fuzionarea Tanap cu Nabucco, Turcia ar putea deveni unul dintre cei mai importanţi furnizori de gaze! Şi asta pentru că s-ar forma, poate, cel mai important hub de gaze din Europa, chiar mai mare decât cel de la Baumgarten. Practic, Turcia ar primi gaze din şase surse diferite: Rusia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Egipt şi Qatar. În aceste condiţii, turcii ar avea, practic, monopol pe gazele către Europa, altele decât cele exportate direct de ruşi, şi vor vinde cui vor vrea, cât vor vrea, la ce preţ vor vrea. Adică exact la fel cum face în prezent concernul rus Gazprom!
Nervozitate la vârf
Consorţiul Shah Deniz trebuie să se decidă dacă vrea să vândă gaze naturale în sudul sau în centrul Europei, a declarat Gerhard Roiss, directorul general al grupului austriac OMV, unul din acţionarii importanţi ai gazoductului Nabucco West, transmite Dow Jones, preluat de Agerpres.
“Aceasta este decizia lor, unde cred ei că există pieţe mai lichide pentru astfel de volume de gaze naturale. Consorţiul trebuie să se decidă dacă vrea să vândă 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Italia sau Grecia, sau vrea să mergă spre pieţele din Europa Centrală“, a spus Roiss.
De remarcat, consorţiul Shah Deniz II a anunţat că a selectat proiectul Nabucco West drept una din cele două opţiuni ce vor fi luate în considerare pentru decizia finală cu privire la ruta aleasă pentru a transporta gaze naturale din bazinul Caspic în Europa. Pe de altă parte, în luna februarie, consorţiul a ales gazoductul TAP (Conducta Trans-Adriatică, ce leagă Grecia de sudul Italiei, cu traversarea Albaniei) ca altă opţiune pentru a transporta gaze azere spre Europa. Decizia finală urmează să fie luată în cursul acestui an sau în 2013.
Ruşii nu se lasă
Dacă, de bine de rău, Azerbaidjanul, una dintre ţările cu cele mai importante resurse de gaze naturale, e pe cale să se decidă cui şi câte gaze va vinde, concernul rus Gazprom, cel mai mare xeportator de gaze naturale în Europa, face tot posibilul “să ia faţa“ producătorilor din zona caspică.
După ce au pus la cale proiectul South Stream, care urmăreşte, practic, Nabucco, la “ieşirea“ din Turcia, ruşii vor să prelungeascp Nord Stream până în Marea Britanie.
Reamintim, dacă Federaţia Rusă are, practic, monopol pe exporturile de gaze, cel puţin în centrul şi sudul Europei, Ucraina are monopol pe conductele de transport în aceste zone. De aceea, de-a lungul timpului, au tot avut loc “altercaţii“ între Moscova şi Kiev, pe tema gazelor, cu repercursiuni dintre cele mai neferice pentru europeni, care s-au trezit “dârdâind“ de frig în case, fix în mijlocul iernii. De aceea, împreună cu nemţii, la care s-au raliat olandezii şi francezii, au dezvoltat proiectul Nord Stream, prin care ruşii rezolvă problema cu Ucraina. Cu această explicaţie, a neînţelegerilor cu Ucraina, Rusia a demarat proiectul prin Marea Baltică. Conducta Nord Stream reprezintă primul proiect de anvergură, de după 1990, pentru transportul gazelor naturale. Gazoductul, care se întinde din Vyborg, Rusia, până în Greifswald, Germania (1222 km prin Marea Baltică, ocolind Ucraina şi Polonia), a început să furnizeze gaze naturale în 2011 şi se preconizează ca, în 2015, să ajungă la capacitatea maximă de transport, 55 de miliarde de metri cubi de gaze. Compania care dezvoltă proiectul este deţinută de Gazprom (51%), Wintershall Germania (15,5%), E.ON Germania (15,5%), GDF-Suez Franţa (9%) şi Gasunie Olanda (9%).
Şi, pentru ca prietenia ruso-germană “să fie definitiv pecetluită”, Vladimir Putin l-a numit pe ex-cancelarul german Gerhard Schroder preşedinte al comitetului acţionarilor companiei Nord Stream. Nu este singurul. Concernul rus Gazprom l-a desemnat pe germanul Henning Voscherau, fost preşedinte al camerei superioare a Parlamentului german (Bundesrat), pentru funcţia de preşedinte al consiliului director al companiei care se va ocupa de proiectul gazoductului South Stream. Voscherau, fost şi primar în Hamburg, este fratele lui Eggert Voscherau, cel care conduce consiliul director al grupului german BASF, care deţine 100% din acţiunile Wintershall, unul dintre cei mai importanţi acţionari în Nord Stream şi, printre altele, compania care aduce gazele ruseşti în România.
Gazoductul Nord Stream ar putea lega Rusia de Marea Britanie prin intermediul uneia dintre cele două conducte suplimentare aflate în studiu, a anunţat Alexei Miller, preşedintele gigantului rus Gazprom, indicând faptul că grupul petrolier britanic BP şi-a exprimat interesul pentru proiect, informează AFP.
Consorţiul însărcinat cu gazoductul Nord Stream, care leagă Rusia de Europa trecând pe sub Marea Baltică, a indicat în luna mai că are în vedere construirea a cel mult două conducte suplimentare pentru a creşte volumul de gaz livrat către UE.
“British Petroleum şi-a exprimat interesul“, a declarat Aleksei Miller, în cursul unei conferinţe de presă, la încheierea adunării generale anuale a grupului. El a subliniat că nici un acord nu a fost încheiat deocamdată. Dar “s-ar putea presupune ca, pentru conducta ce merge spre Europa continentală, acţionarii vor rămâne aceiaşi ca în prezent, iar pentru a patra, componenţa acţionarilor va fi diferită“, a adăugat el.
