România şi celelalte şapte ţări aspirante la aderarea la zona euro nu îndeplinesc toate criteriile economice şi juridice necesare, relevă raportul de convergenţă al Băncii Centrale Europene (BCE).
Documentul analizează progresele înregistrate în România, Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia şi Suedia în îndeplinirea obligaţiilor privind realizarea Uniunii Economice şi Monetare (UEM, zona euro), transmite Agerpres.
Pe parcursul perioadei de referinţă de 12 luni, cuprinsă între aprilie 2011 şi martie 2012, valoarea de referinţă utilizată pentru criteriul stabilităţii preţurilor a fost de 3,1%. Această valoare a fost calculată prin adăugarea a 1,5 puncte procentuale la media aritmetică neponderată a ratei inflaţiei pe parcursul celor 12 luni în Suedia (1,3%), Irlanda (1,4%) şi Slovenia (2,1%).
România şi celelalte ţări analizate, cu excepţia Suediei, constituie obiectul unei decizii a Consiliului UE privind existenţa unui deficit excesiv. În anul 2011, Bulgaria, Suedia şi – ca urmare a unor măsuri temporare – Ungaria au înregistrat o pondere a deficitului bugetar în PIB în concordanţă cu valoarea de referinţă. În cazul celorlalte ţări analizate, ponderea deficitului bugetar în PIB a depăşit nivelul de 3%, deşi aceasta s-a redus comparativ cu anii precedenţi. Pentru anul 2012, pe baza politicilor cunoscute în prezent, Comisia Europeană preconizează menţinerea ponderii deficitului bugetar în PIB peste nivelul de referinţă de 3% numai în Lituania (3,2%).
Raportul mai reţine faptul că România, Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia au înregistrat, în anul 2011, o pondere a datoriei publice inferioară valorii de referinţă de 60% din PIB, evoluţie care se estimează că va continua şi în acest an.
În perioada de referinţă, şase dintre cele opt state analizate (Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia) au înregistrat rate ale dobânzilor pe termen lung egale sau inferioare valorii de referinţă de 5,8% aferente criteriului de convergenţă privind ratele dobânzilor. Numai în România şi Ungaria randamentele obligaţiunilor guvernamentale au depăşit această valoare de referinţă.
”Cadrul juridic nu este pe deplin compatibil cu toate cerinţele privind adoptarea euro prevăzute în Tratate şi în statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) şi al BCE în niciuna dintre cele opt ţări analizate. În toate aceste state se menţin incompatibilităţi cu privire la independenţa băncii centrale. În special, acestea se referă la independenţa instituţională, personală şi financiară a băncilor centrale. În plus, în toate ţările analizate, cu excepţia Lituaniei, există incompatibilităţi cu privire la interdicţia de finanţare monetară, precum şi la integrarea juridică a băncilor centrale respective în Eurosistem”, mai arată raportul BCE.
În prezent, zece state membre ale UE nu sunt încă participante cu drepturi depline la UEM. Două dintre acestea, respectiv Danemarca şi Marea Britanie, beneficiază de un statut special, în conformitate cu dispoziţiile protocoalelor relevante anexate la Tratat. Ca urmare, pentru aceste două ţări vor fi întocmite rapoarte de convergenţă numai la solicitarea acestora.
Reamintim, România şi-a impus ca ţintă adoptarea euro în anul 2015.
Pentru adoptarea monedei unice europene, o ţară candidată trebuie să îndeplinească anumiţi parametrii, mai cunoscuţi sub denumirea de “criteriile de convergenţă nominală de la Maastricht”. Acestea se referă la un deficit bugetar sub 3% din PIB, o datorie publică sub 60% din PIB, rate ale dobânzilor pe termen lung sub 2 puncte procentuale peste media celor mai performanţi 3 membri UE şi o rată a inflaţiei de maxim 1,5% peste media celor mai performanţi 3 membri UE. Cu minim doi ani înainte de a putea intra în zona euro, o ţară trebuie să participe la Mecanismul Cursului de Schimb II (European Exchange Rate Mecanism II – ERM II). Acesta este un aranjment pentru cursul de schimb, în care o monedă are o paritate centrală faţă de euro, iar cursul de schimb nu poate fluctua faţă de această paritate cu mai mult de 15%, în sus sau în jos.
Astfel, dacă România ar adera la euro pe 31 decembrie 2015 (ultima dată posibilă în anul 2015) ar trebui să intre în ERM II cel mai târziu în cursul anului 2013.
Totuşi, pare puţin probabil ca România să adopte euro în anul 2015. Chiar şi preşedintele Traian Băsescu se declara, anul trecut, sceptic în privinţa adoptării monedei unice europene. “Este clar că nu sunt suficiente criteriile de la Maastricht pentru a fi stabil şi sigur în interiorul euro-zonei. Va trebui să facem o analiză realistă, ce termen de aderare ne propunem, dacă am înţeles foarte bine că, fără o dezvoltare durabilă, România nu numai că se periclitează pe ea însăşi, dar, fiind în interiorul UE, periclitează şi stabilitatea întregii zone euro (n.r. – vezi cazul Greciei). Nu am un răspuns legat de dată, nu îmi permit ca, fără o analiză, să modific obiectivul oficial anunţat, dar am convingerea că zona euro nu mai suportă state neperformante economic, iar România nu este la nivelul de performanţă şi nu putem anticipa că va avea până în 2015 nivelul de performanţă care să o facă un solid pilon economic în interiorul euro-zonei”, a declarat Traian Băsescu în cadrul unei conferinţe de presă din februarie 2011.
Altfel spus, pe lângă criteriile de convergenţă nominală, România ar trebui să atingă şi unele criterii de convergenţă reală. Tratatul de la Maastricht nu menţionează criterii explicite privind convergenţa reală, dar aceasta poate fi urmărită, conform viceguvernatorului BNR, Cristian Popa, într-o prezentare de acum doi ani, prin nivelul PIB/locuitor, structura ramurilor economiei naţionale etc. Astfel, în 2008, PIB/locuitor, calculat prin paritatea puterii de cumpărare standard, era în România 43,3% faţă de media UE 25. Ponderea agriculturii în VAB (valoarea adăugată brută) era în România de 7,2% (faţă de 1,8% media în UE 25), a industriei – 25,6% (faţă de 19,9%), iar a serviciilor – de 55,4% (faţă de 71,9%). De remarcat, din 2009 România a intrat în criză şi încă “se chinuie” să iasă.
