Linia electrică de interconectare a României cu Serbia (Reşiţa – Pancevo) nu a putut fi pusă în funcţiune, deşi este finanţată de UE, din cauza faptului că ANAP a respins de 10 ori dosarul Transelectrica privind modernizarea staţiei Reşiţa, a declarat Silvia Damian, manager program investiţii Transelectrica. Ea a participat la conferinţa online „Transportul energiei electrice – impactul major în tranziţia din sectorul energiei”, organizată de CNR-CME şi Transelectrica.
„Sunt investiţii care se referă la creşterea capacităţii de schimb la graniţa României şi care sunt deja pe lista UE de finanţare referitoare la proiectele de interes comun. Pe partea de vest a României este vorba de linia Reşiţa-Pancevo, care a fost deja pusă în funcţiune, dar nu comercial, pentru că se aşteaptă realizarea staţiei Reşiţa”, a spus Damian.
Potrivit acesteia, Transelectrica a avut o serie de probleme în a demara acţiunea de extindere şi retehnologizare a staţiei Reşiţa din cauza Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (n.r. – ANAP). „Am avut 10 returnări de la ANAP ale dosarului de licitaţie”, a spus ea.
Damian a arătat că, la nivel intern în cadrul Transelectrica, se încearcă să se reducă timpii de elaborare a documentaţiei de atribuire, să se reducă timpii de evaluare a ofertelor primite şi să nu existe nicio constrângere care să ducă la respingerea de către ANAP a dosarului sau la existenţa vreunei contestaţii.
„Sperăm că şi la nivelul ANAP să avem înţelegere şi să conlucrăm privind criteriile care ne sunt specifice privind atribuirea unui contract de investiţii. Totuşi, Transelectrica a definit contracte-standard pentru diferite domenii de achiziţii publice, astfel încât să nu venim cu o altfel de propunere de contract la fiecare investiţie, să nu mai existe atâtea întrebări şi clarificări”, a conchis reprezentanta transportatorului de energie.
Aceasta nu este prima dată când oficialii Transelectrica se plâng că sistemul de achiziţii publice întârzie anumite proiecte esenţiale pentru sistemul energetic naţional.
La cea de-a XXXV-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, în noiembrie anul trecut, Marius Stanciu, membru în Directoratul Transelectrica, a afirmat că modernizarea staţiei de transformare Fundeni, unde s-au întâmplat mai multe avarii în ultimii ani şi mii de locuitori ai Capitalei au rămas în beznă, a fost blocată timp de doi ani de procedurile de achiziţie a echipamentelor secundare. „Această staţie a fost retehnologizată în perioada 2005-2007. Echipamentele principale au o durată de viaţă de 25 de ani, iar cele secundare de 10-12 ani. Avem în vedere extinderea şi modernizarea staţiei Fundeni, prin înlocuirea echipamentelor secundare. Transelectrica a iniţiat această procedură de înlocuire a echipamentelor secundare, însă de doi ani de zile procesul este blocat din cauza procedurilor de achiziţie”, a spus el.
Dezvoltarea sistemului de transport al energiei din România trebuie reanalizată fundamental
Dezvoltarea sistemului de transport al energiei din România trebuie reanalizată fundamental, în contextul în care UE şi-a planificat o creştere foarte mare a ponderii energiei regenerabile, concomitent cu utilizarea şi stocarea de noi surse, precum hidrogenul, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).
„UE şi-a propus ca, în 2050, 85% din energia electrică să fie din surse regenerabile, ceea ce este de neimaginat astăzi şi poate părea science fiction pentru unii dintre noi, dar este o ţintă, iată, asumată”, a arătat el.
Pentru a atinge aceste deziderat, 30% din cadrul financiar multianual este dedicat subiectului energie-schimbări climatice şi 37% din banii din Planul de Redresare şi Rezilienţă, din totalul de 1,7 trilioane de euro în total, vor merge în această direcţie.
„Aceste aspecte nu se adresează doar bugetului UE, ci se adresează deopotrivă sectorului asigurărilor, sectorului bancar, de pensii şi oricărui fond de investiţii privat”, a precizat Iancu.
În ceea ce priveşte hidrogenul, UE şi-a propus ca, de la 2%, să se ajungă în 2030 la 14% din mixul energetic.
„Se doreşte ca instalaţiile de electroliză, care acum sunt la niveluri foarte mici, să ajungă la 40 de GW şi la 10 milioane tone utilizare în industria energofagă, respectiv oţel, îngrăşăminte chimice şi transporturi. UE şi-a propus inclusiv coridoare de transport şi conducte de transport al hidrogenului”, a mai spus oficialul CNR-CME.
De asemenea, la finalul anului trecut, UE a lansat strategia privind offshore wind, adică producţie de energie eoliană în parcuri amplasate pe mare.
„Aici vorbim de modificări la care trebuie supus sistemul de transport energie din România pentru că, printre mările cu potenţial la nivelul UE, este inclusă Marea Neagră, unde se estimează 70 GW potenţial. UE îşi propune să ajungă în 2030 la 210 GW de la 40 GW în prezent, iar în 2050 să ajungă la 1.200 GW. Sunt dimensiuni aproape incredibile. Pentru aceasta România trebuie să se pregătească. Aceste parcuri eoliene offshore înseamnă, în afară de montare, activitatea de proiectare, întreţinere exploatare, interconectare cu sistemul energetic naţional, în paralel şi stocare cu hidrogen”, a continuat Iancu.
Astfel, este nevoie de o regândire a sistemului de transport al energiei din România, a subliniat el, având în vedere că în zona Dobrogei sunt deja concentrate multe capacităţi de producere a energiei regenerabile, centrala de la Cernavodă, iar acum se pune și problema offshore wind.
„Este o provocare pentru sectorul energetic naţional. Presupune investiţii uriaşe pe partea de stocare şi transport hidrogen şi modificare integrală a planului de dezvoltare şi investiţii a Transelectrica. Trebuie să trecem la reanalizarea fundamentală a modului de dezvoltare a sistemului naţional de transport al energiei din România, având în minte că UE şi noi toţi ne propunem ca, la capătul acestei tranziţii, să fie energia electrică, iar pentru asta trebuie să se electrifice tot ce se poate electrifica; fondurile de inovare sunt dirijate către electrificarea a ceea ce astăzi nu ştim să electrificăm”, a susţinut fostul deputat.
Astfel, vom ajungem să folosim de la monoscootere pe hidrogen, până la autoturisme, camioane, vapoare, trenuri, avioane cu hidrogen şi cu energie electrică, a conchis Iulian Iancu.
