În proiectul de Hotărâre de Guvern privind asigurarea cu energie electrică și gaze naturale în perioada 1 noiembrie 2020 – 31 martie 2021, elaborat de Ministerul Economiei, se arată că necesarul total de finanţare a programului de iarnă, pentru achiziţia de combustibili, pe care producătorii de energie electrică și termică trebuie să îl facă, se ridică la 3 miliarde de lei. La acesta se adaugă 553 milioane de lei, valoarea totală preliminată a lucrărilor de reparaţii executate de producători în vederea trecerii vârfului de iarnă. Ceea ce înseamnă că, pentru a trece cu bine iarna 2020 – 2021 sunt necesari aproximativ 3,5 miliarde de lei.
Proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului electroenergetic naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2020 – 31 martie 2021 prevede constituirea Comandamentului energetic de iarnă, din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Economiei, ai Administrației, ai Mediului, precum și ai marilor companii din sector (OPCOM, Transelectrica, Transgaz, Electrica, Enel, CEZ, E.On, Engie, CE Oltenia, CE Hunedoara, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, ELCEN, OMV Petrom și Romgaz).
”Pentru estimarea consumului brut de energie electrică al țării aferent perioadei 1 noiembrie 2020 – 31 martie 2021, ținând cont că există, în continuare, un nivel ridicat de incertitudine privind evoluția economică din țara noastră și a pandemiei de coronavirus, precum și al prognozelor meteorologice cu orizont mediu și mare de timp, Dispecerul Energetic Național (DEN) a prognozat un scenariu similar perioadei noiembrie 2019 – martie 2020, actualizat prin corecții pe baza influenței temperaturilor medii lunare. Prin urmare, DEN a considerat o creștere a mediei consumului intern brut de energie electrică cu cca. 1,5 % față de valorile înregistrate în perioada similară anului anterior. Pentru aceeași perioadă, respectiv noiembrie 2020 – martie 2021, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a prognozat un consum mediu cu 3,1% mai mic decât valorile înregistrate în perioada similară a anului precedent. Având în vederea evoluția consumului de energie electrică de la începutul pandemiei de coronavirus și până în prezent, la elaborarea balanței producție – consum de energie electrică, Departamentul pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) a luat în considerare un nivel al consumului de energie electrică similar cu cel realizat în perioada de iarnă 2019 – 2020”, se precizează în anexele ce însoțesc proiectul de HG.
”Având în vedere că scenariul prognozat de DEN prevede o creștere a mediei consumului intern brut de energie electrică cu cca. 1,5 % față de valorile înregistrate în perioada similară anului anterior, creștere care, în condițiile pandemiei este posibil să nu se realizeze, există posibilitatea ca importul de energie electrică să nu fie necesar pentru acoperirea consumurilor de energie electrică pe toate intervalele de tranzacționare. Acest lucru nu înseamnă însă neaparat că importurile vor fi mai reduse, acestea putând să se realizeze la nivelul prognozat sau chiar mai mare, în condițiile unui preț mai mic din exterior față de prețul energiei produse în țară”, se mai arată în document.
Iarna trecută s-au consumat circa 5,1 TWh lunar, cu excepția lunilor decembrie și ianuarie, când consumurile au urcat la 5,4 TWh, respectiv 5,6 TWh.
Potrivit prognozelor MEEMA, în perioada noiembrie 2020 – martie 2021 se vor produce 26,5 TWh de energie, puterea medie utilizată fiind de 7.300 MW. Pe cărbune se vor utiliza 1.200 MW, în condițiile în care CE Oltenia are instalată o putere de 3.240 MW, iar CE Hunedoara – 1.225 MW, ambele companii făcând parte și din Comandamentul energetic de iarnă. Producția luată în considerare este de 4,5 TWh.
Pe gaze se preconizează că se vor produce 6,6 TWh, în 1.800 MW putere instalată (cei mai mari producători fiind OMV Petrom, Elcen București și Romgaz). Potrivit estimărilor, centrala nucleară de la Cernavodă va produce 5 TWh, iar hidrocentralele – 5,7 TWh. Eolienele vor produce 3,8 TWh, iar fotovoltaicele – 0,5 TWh.
”Se constată că închiderea balanței producție – consum va fi sensibil influențată de producțiile din surse regenerabile și că, în condiții meteorologice deosebite, pot exista perioade de neacoperire a vârfurilor de consum de energie electrică din producția internă, în special în luna ianuarie 2021”, se precizează în documentul MEEMA.
Potrivit scenariilor DEN, luate în considerare în documentele MEEMA, unul pesimist, iar celălalt moderat, curba de sarcină, în ambele scenarii, se poate acoperi din producția internă și din importul de energie electrică. În scenariul moderat nu apar probleme de adecvanță, pe lângă acoperirea curbei de consum rămânând o de rezervă în sistem acceptabilă (2.510 MW). În scenarul pesimist, acoperirea curbei de consum nu este afectată, dar volumul rezervei din sistem se diminuează la o valoare de cel mult 500 MW, sub valoarea necesară, de 1.000 MW.
”Din punctul de vedere al Rețelei Electrice de Transport, capacitatea maximă de transfer de interconexiune pentru sezonul rece se va situa în jurul valorilor medii de 2.000 MW la export, respectiv de 2.200 MW la import”, precizează MEEMA.
Documentul arată că, pentru perioada de iarnă, sunt necesare 7,2 milioane tone cărbune (inclusiv din import), 1,7 miliarde mc de gaze naturale și 10.000 tone păcură. La începutul lunii noiembrie, volumul util din lacurile de acumulare ar trebui să fie 54,3%.
