Activitatea Administrației Fondului pentru Mediu se rezumă la derularea a trei programe, dacă luăm în calcul declarațiile președintelui AFM: Rabla, Rabla Plus și Casa Verde Fotovoltaice. Cu toate acestea, oficial, la AFM mai sunt active peste 15 programe de finanțare, dar nu se întâmplă nimic. În schimb, se prezintă ca o mare realizare pregătirile pentru lansarea a vreo 10 programe, dintre care cel mai promovat fiind ediția din acest an a „Casa Verde Fotovoltaice”. Cel mai probabil ca să acopere neregulile de la AFM, pentru că jumătate din proiectele depuse anul trecut au fost respinse din vina administrației. Iar conducerea AFM se spală de mâini de situația creată de predecesorii săi, fără a lua nicio măsură pentru îndreptarea situației.
Programele „Rabla”, „Rabla Plus” și „Casa Verde Fotovoltaice” au fost singurele prezentate de conducerea Administrației Fondului pentru Mediu în cadrul unei conferințe de presă. Dacă primele două au ajuns niște programe clasice, „Casa Verde Fotovoltaice” a generat vii dispute în spațiul public.
„Ne aflăm la final de evaluare pentru Programul „Casa Verde Fotovoltaice”, unde am terminat şi analiza contestaţiilor. Avem aproape 14.000 de beneficiari ce vor primi bani prin Programul Operaţional Regional pentru a-şi monta pe case panouri fotovoltaice. Valoarea exactă este de 13.924 de dosare admise la finanţare, iar în urma evaluării contestaţiilor au fost admise 1.329 de asemenea proiecte. Avem 7.848 de Avize Tehnice de Racordare încărcate în sistem, în momentul de faţă. Noi am transmis spre semnare 6.746 de contracte. Din momentul în care beneficiarii finali, respectiv persoanele fizice, vor semna contracte de finanţare vor avea dreptul legal de a începe montarea pe case a panourilor fotovoltaice. În prezent, am primit din partea beneficiarilor 2.370 de asemenea contracte. În acest program au fost înregistrate în aplicaţia informatică şi 10.461 de contestaţii”, a declarat Andreea Kohalmi-Szabo, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), miercuri, într-o conferință de presă.
Vina foștilor
Tocmai aceste contestații sunt cele care au produs valuri în mediul public. Programul a debutat, pentru cetățeni, în septembrie 2019, dar, la câteva ore de la deschidere, sesiunea de depunere a proiectelor a fost sistată, fiind suspicionată o fraudă. Organele abilitate ale statului nu au găsit nimic ilegal, așa că sesiunea a fost reluată. Numai că, cererile de finanțare au fost dosare laborioase, ce trebuiau să cuprindă și documente de la Fisc și Cadastru, a căror valabilitate a expirat pe perioada suspendării. În 4 octombrie 2019, un comunicat AFM anunța faptul că aceste documente își păstrează valabilitate, o decizie de înțeles, având în vedere că nu cetățenii erau vinovați de situația creată, ci AFM.
Toată această tevatură s-a produs în plină criză politică. În august 2019, ministrul Mediului și-a dat demisia, iar până la formarea Guvernului Orban, în noiembrie 2019, ministerul nu a mai avut șef. Iar Guvernul Dăncilă a fost demis, astfel că, la momentul la care s-a reluat depunerea proiectelor, țara avea conducere interimară. Iar, între timp, șeful de atunci al AFM a fost schimbat din funcție.
Marea problemă este că decizia AFM privind prelungirea valabilității documentelor nu a fost dublată și de un act normativ sau orice alt document oficial. Oricum, nu era treaba cetățenilor de a verifica dacă acel comunicat presă, prin care se anunța prelungirea valablității documentelor, era întocmit în baza unui act normativ.
În cele din urmă, decizia AFM a fost să se salveze de orice implicare în rezolvarea problemei, toată paguba căzând în sarcina cetățenilor. Administrația a respins pe bandă rulantă dosarele care au avut documente expirate din cauza deciziilor AFM. Punctul culminant al acestui război de uzură a fost cel prin care AFM a postat un anunț prin care atrage atenția că un comunicat de presă este pentru informarea presei și nu este opozabil documentelor oficiale ale AFM, inclusiv ghidurilor de finanțare. Ca să se distanțeze de comunicatul invocat în programul „Casa Verde Fotovoltaice”.
Actualul președinte al AFM a respins orice legătură cu rezolvarea problemei din acest program. „ Nu am fost la AFM când a fost dat acel comunicat de presă. Nu-mi aparține opinia. Comunicatul de presă implica modificarea Ghidului de finanțare, modificări ce nu au mai fost făcute”, a susținut Andreea Kohalmi-Szabo. De altfel, șeful AFM a refuzat să facă orice precizare cu privire la activitatea instituției înainte de preluarea mandatului; adică a tăcut.
Întrebată dacă un comunicat de presă al AFM conține informații corecte, în condițiile în care un comunicat de presă este documentul oficial de informare venit din partea unei instituții publice, potrivit legislației în vigoare, Andreea Kohalmi-Szabo a declarat: „cel puțin pe vremea mea, comunicatele de presă reprezintă poziția oficială a AFM și sunt corecte”.
Greenpeace a fost organizația neguvernamentală care a sesizat demersurile AFM de a exclude de la finanțare proiectele cu cereri de finanțare ale căror documente au ajuns să fie nu mai fie în termen de valabilitate, dar și de a se distanța de deciziile anterioare ale adminsitrației. Greenpeace a sesizat Avocatul Poporului acuzând grave încălcări de către AFM ale unor drepturi constituţionale ale cetăţenilor ce au aplicat în acest program.
Consolare
Cel mai probabil, ca o consolare pentru cetățenii păgubiți, AFM susține o nouă sesiune de depunere de cereri de finanțare în cadrul acestui program. S-a lansat în dezbatere publică un nou ghid de finanțare care se vrea simplificat și care să răspundă cerințelor potențialilor beneficiari. A fost organizată, pe 12 august 2020, și o dezbatere online, dar nu oricine a fost acceptat.
În rest, conducerea AFM prezentă la conferința de presă, nu a prea prezentat informații despre celelalte programe derulate, dar și-a arătat disponibilitatea de a le furniza. În programul RO-LA, prin care CFR Marfă ar fi putut beneficia de subvenții pentru transportul TIR-urilor pe platforme de cale ferată, nu s-a întâmplat nimic, pentru că nu a fost prezentat niciun decont. Proiectul de 10 milioane de lei ce urma să fie derulat de Ministerul Mediului pentru o campanie de educația și conștientizarea publicului privind gestionarea deșeurilor este neatins, iar alte proiecte au fost afectate de criza sanitară, precum cel referitor la susținerea transportului public nepoluant din București și Brașov; adică nu s-a întâmplat nimic nici aici. Și lista continuă în aceeași manieră.
