Biserica Sf. Elefterie Vechi este unul dintre cele mai cunoscute si pline de istorie lacasuri de cult din Bucuresti, fiind ridicata intre anii 1743 si 1744 de catre negutatorul Maxim Cupetul, pentru mahalaua care ocupa spatiul delimitat astazi de cartierele Grozavesti si Cotroceni. Lucrarile s-au desfasurat sub atenta supraveghere a mitropolitului Neofit, iar astazi biserica are doua hramuri, Sfantul Mucenic Elefterie si Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, si se regaseste pe lista de colaboratori ai Casei Bucur, firma de servicii funerare din sectorul 5.
Situata pe strada Sfantul Elefterie, la numarul 20, aceasta biserica era initial cel mai important obiectiv al unui mic sat de pe un ostrov al Dambovitei, la marginea drumului care lega Bucurestiul de Targoviste. Astazi, este unul dintre cele mai importante lacasuri religioase din Capitala, iar in fiecare duminica aici au loc slujbe interpretate in limbaj mimico-gestual, pentru credinciosii cu deficiente de auz, conform informatiilor furnizate de funerarii-bucuresti.ro.
Conform casei de servicii funerare din sectorul 5, aceasta biserica a avut o istorie destul de tumultuoasa. Astfel, cutremurele puternice din anii 1802 si 1838 au produs pagube insemnate, iar douazeci de ani mai tarziu chiliile si alte parti componente ale lacasului de cult au fost daramate, acesta fiind refacut in stil neo-clasic. Intre anii 1880 si 1885, Primaria Capitalei construieste, langa biserica, Scoala Comunala Sfantul Elefterie, iar in aceeasi perioada in zona au loc lucrari de adancire a albiei Dambovitei si de infrastructura, construindu-se actualul bulevard al Eroilor Sanitari.
In baza Decretului Regal emis la 15 martie 1915 si semnat de Regele Ferdinand I al Romaniei, Biserica Sf. Elefterie Vechi devine monument istoric. Noi lucrari incep in anul 1929, sub indrumarea restauratorului Stefan Lupu M. Bals, pe partea de arhitectura, si a pictorului Paul Popescu Molda, pe partea de fresce. Dupa consolidarea zidurilor, coloanelor, arcelor si boltelor, are loc constructia unui nou turn-clopotnita si a unei cornise pe o parte din perimetrul bisericii. Mai mult decat atat, dupa aproape 70 de ani, este redeschis pridvorul, ocazie cu care este scoasa la iveala vechea zugraveala exterioara.
Biserica cu care colaboreaza astazi firmele de servicii funerare din sectorul 5 si-a capatat stralucirea actuala in anul 1935, cand Primaria Capitalei a decis indreptarea strazii Sf. Elefterie si inconjurarea lacasului de cult cu un covor de iarba, tocmai pentru ca acesta sa iasa mai mult in evidenta. Ulterior, biserica a fost consolidata dupa cutremurele din 1940 si 1977, iar in anii ’80 sunt spalate picturile si sunt instalate tabla de arama, burlanele si jgheaburile. Cu 19 metri lungime si 6,40 metri latime, lacasul de cult poate fi considerat unul de dimensiuni medii, echilibrat ca proportii si asemanator cu Biserica Batistei sau Biserica Mantuleasa, conform informatiilor furnizate de iAgency.ro.
Ultima parte a povestii spuse de firma de servicii funerare din sectorul 5 se concentreaza pe Sfantul Elefterie, cel care da numele acestui asezamant. Sfantul provenea din Cetatea Romei si a fost crescut doar de mama sa, care fusese la randul ei scolita chiar de Sfantul Apostol Pavel. Copilul Elefterie a fost trimis la episcopul Anichit, de la care a invatat tainele Sfintei Scripturi, fiind hirotonit diacon la 15 ani, preot la 18 ani si episcop la 20 de ani. El a ramas in istorie prin afirmatia facuta in fata Imparatului Adrian, conform careia „Hristos este Dumnezeul tuturor”.
