În analizele Comisiei Europene ies la iveală cam toate problemele cu care se confruntă România: deficit excesiv, majorări anapoda de pensii și salarii, criza de pe piața de muncă, riscuri de pierdere a locurilor de muncă ca urmare a aplicării cerințelor din Green Deal etc.
Circa 28.600 de joburi din judeţele Hunedoara şi Gorj sunt în pericol în urma renunţării la utilizarea cărbunelui pentru producerea de energie, astfel că România trebuie să ia măsuri pentru protecţia acelor zone, având la dispoziţie fonduri europene, se arată în analiza „Semestrul european – pachetul de iarnă”, publicat de Comisia Europeană. România are la dispoziţie 750 milioane de euro pentru perioada 2021-2027, din Fondul de Tranziţie Justă.
„Fondul de Tranziţie Justă poate ajuta la diversificarea economică aflată în tranziţie spre activităţi cu emisii reduse de carbon. România încă se bazează masiv pe cărbune pentru producţia de energie. Minele de cărbune şi termocentralele sunt concentrate în judeţele Hunedoara şi Gorj. De asemenea, există o industrie energofagă în judeţele Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş. Renunţarea la aceste activităţi ar avea un impact negativ puternic din punct de vedere socio-economic pentru respectivele comunităţi”, spun experţii europeni.
Ei au arătat că există în România 18.600 de persoane care lucrează direct în extracţia de cărbune şi în termocentralele unde se utilizează această resursă, iar alte 10.000 de locuri de muncă depind indirect de această comunitate.
„Renunţarea la extracţia şi utilizarea combustibililor fosili ar putea pune în pericol aceste joburi”, potrivit documentului.
Specialiştii de la Bruxelles vin cu câteva recomandări privind măsurile care ar trebui luate în aceste zone, utilizând fondurile europene. Este vorba despre investiţii în regenerarea şi decontaminarea siturilor, în eficienţă energetică şi resurse regenerabile, în înfiinţarea de noi firme mici şi mijlocii, în centre de cercetare, în reconversie profesională, precum şi acordarea de asistenţă tehnică pentru toate acestea.
Comisia Europeană a prezentat, în decembrie 2019, Pactul Ecologic European (Green Deal), cel mai ambiţios pachet de măsuri care ar trebui să le permită cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa să beneficieze de tranziţia către o economie verde şi durabilă. Prin Green Deal, Uniunea Europeană îşi propune reducerea cu 55% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030 şi atingerea unei neutralităţi din acest punct de vedere până în 2050.
România are la dispoziţie 750 de milioane de euro, dintr-un buget nerambursabil de 7,5 miliarde euro destinat tranziţiei celor mai afectate regiuni din UE către o economie verde.
Populația României scade continuu
Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă, apreciază Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România. Populaţia continuă să scadă deoarece sporul natural în România este negativ, iar migraţia este vizibilă. În 2018, românii au fost cel mai mare grup de cetăţeni din UE de vârstă activă (20-64 ani) care locuiau în alte state membre (2,52 milioane). Emigraţia românilor de vârstă activă a crescut cu 7% faţă de 2017, ceea ce necesită eforturi continue pentru a recalifica şi îmbunătăţi calificarea forţei de muncă rămase în ţară, subliniază Executivul comunitar.
Salariile în România continuă să crească rapid, iar avansul ar urma să continue, deşi într-un ritm mai lent, în urma aşteptatei încetiniri a salariilor din sectorul public. Salariile reale au crescut mai rapid decât productivitatea, sporind procentajul din venitul naţional care a mers către forţa de muncă, ducând la o convergenţă suplimentară a salariilor în UE, apreciază CE.
Evoluţiile pozitive de pe piaţa forţei de muncă din România continuă, sprijinite fiind de creşterea economică susţinută, dar persistă deficitul de angajaţi. Totuşi, diferenţele pe piaţa forţei de muncă rămân între regiuni şi grupurile de populaţie. Pe fondul creşterii economice susţinute, condiţiile de pe piaţa forţei de muncă se înăspresc, fiind deficit de angajaţi şi de persoane calificate. Aceste probleme sunt exacerbate de scăderea forţei de muncă, avertizează Comisia Europeană.
În pofida unei uşoare îmbunătăţiri, inactivitatea rămâne ridicată, cu diferenţe semnificative între regiuni şi grupe de vârstă. În trimestrul trei din 2019, ponderea persoanelor inactive din totalul populaţiei se ridica la 31,6%. Un nivel ridicat persistent de inactivitate se înregistrează în rândul femeilor, tinerilor cu vârsta între 15-24 de ani (71,17%), persoanelor cu vârsta între 55-64 de ani (50,8%) şi femeilor cu vârsta între 15-64 de ani (41,7%) în trimestrul trei din 2019.
Politicile active pe piaţa forţei de muncă din România, în special stimulentele pentru angajare, au avut un impact minor asupra reducerii inactivităţii. De asemenea, accesul la piaţa forţei de muncă rămâne limitat pentru anumite grupuri. În 2018, ponderea şomajului pe termen lung în total şomaj a urcat la 44,1%, după ce a scăzut de la 50% în 2016 la 41,4% în 2017.
Procentajul tinerilor care nu urmează o formă de învăţământ, nu sunt angajaţi sau nu sunt în programe de formare profesională este unul din cele mai ridicate din UE. În contextul creşterii cererii pentru angajaţi şi a scăderii şomajului, lipsa de forţă de muncă persistă în unele sectoare, precum servicii, construcţii şi industrie. În 2018, cele mai multe locuri de muncă vacante erau raportate în industria prelucrătoare, în domeniul sănătăţii şi asistenţă socială, administraţie publică.
Noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului bugetar
Noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare, previzionează Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară.
De asemenea, ratingurile României sunt la limita inferioară a categoriei „investment grade” (recomandat pentru investiţii), cu un rating „BBB minus” sau echivalent al datoriei suverane din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară, evaluările fiind mult mai sensibile la viitoarea direcţie a politicii fiscale, avertizează CE. Valoarea indicatorului de detectare timpurie a stresului fiscal („SO”), care evaluează riscul într-un an, este sub nivelul critic.
Totuşi, eşecul adoptării unor măsuri fiscale corective, compensând şi/sau modificând majorările semnificative programate ale pensiilor, constituie un risc negativ major la adresa ratingurilor României. De fapt, în 10 decembrie 2019, S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă exact din aceste motive, subliniază Executivul comunitar.
Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar decalajul sustenabilităţii bugetare pe termen mediu ar urma să se extindă, ducând la riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii datoriei pe termen mediu. Până în 2030, datoria ar urma să depăşească 90% din PIB. Deficitul fiscal ridicat şi majorarea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei cauzează riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare pe termen lung, avertizează Comisia Europeană.
Deficit extern din ce în ce mai mare
România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor, se mai arată în raportul de ţară.
Potrivit Comisiei Europene, măsurile adoptate de autorităţile române au contribuit la adâncirea deficitului de cont curent şi a riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. „Deciziile trecute cu privire la majorarea salariului în sectorul public şi a salariului minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. Deşi salariile în sectorul public nu sunt aşteptate să crească semnificativ în 2020 şi 2021, o nouă majorare a salariului minim cu 7,2% a fost adoptată pentru 2020. Persistenţa unei mari discrepanţe între o cerere internă solidă, alimentată de o politică fiscală expansionistă, şi o cerere externă slabă conduce la o agravare a deficitului de cont curent, ceea ce duce la creşterea necesităţilor de finanţare ale guvernului şi economiei” , subliniază Executivul comunitar.
Pe de altă parte, Comisia Europeană apreciază că riscurile la adresa sectorului financiar s-au redus după sfârşitul anului 2018 dar persistă în continuare incertitudini cu privire la cadrul de reglementare. „În luna ianuarie 2020, guvernul a amendat cele mai dăunătoare prevederi ale Ordonanţei de Urgenţă 114/2018. Cu toate acestea, incertitudinea legislativă care afectează mediul de afaceri, şi în special sectorul financiar, pare să persiste şi necesită monitorizare”, subliniază documentul citat.
Sectorul bancar “sub lupă“
Sectorul bancar este expus la potenţialele efecte negative provocate de majorarea spreadurilor aferente datoriei publice şi de ratele dobânzilor, pe fondul actualei situaţii a finanţelor publice, apreciază Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România.
Expunerea sectorului bancar românesc la piaţa imobiliară şi la datoria guvernamentală este încă semnificativă. Dar, în pofida unor turbulenţe şi a unor indicii privind deteriorarea calităţii activelor, sectorul bancar rămâne rezistent. Mult criticata taxă bancară pe activele totale a fost recent abrogată. Capitalizarea totală a sectorului bancar (19% la 30 iunie 2019) a fost relativ stabilă timp de câţiva ani şi peste media din UE, precizează Executivul comunitar.
Amendamentele propuse la statutul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) ar putea spori competenţele instituţiei în sectorul bancar. Dacă proiectul va fi aprobat, ANPC va avea dreptul să supervizeze sectorul financiar şi bancar, prin aprobarea şi susţinerea produselor financiare, pentru a stabili comisioane pentru noile produse financiare propuse, atât de instituţiile financiare, cât şi de cele non-financiare, şi pentru a impune amenzi variind de la 0,5% la 10% din veniturile la nivel consolidat.
În timp ce îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor este importantă, unele din amendamentele propuse la statutul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ar putea interfera cu mandatul BNR în zona supervizării bancare, în special în privinţa retragerii licenţelor bancare, avertizează Comisia Europeană.
Există și progrese, dar limitate
România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat, se arată în raportul de ţară.
Potrivit acestui document, România a făcut progrese substanţiale cu privire la protejarea stabilităţii financiare şi a solidităţii sectorului bancar şi unele progrese cu privire la asigurarea viabilităţii pe termen lung a celui de-al doilea pilon de pensii precum şi cu privire la implementarea unei strategii naţionale de achiziţii publice.
De asemenea, Executivul comunitar susţine că România a făcut progrese imitate în domeniile conformării la plată şi colectării taxelor, îmbunătăţirii calităţii şi incluziunii educaţiei, creşterii calităţii şi acoperirii serviciilor sociale, îmbunătăţirii dialogului social, elaborării unui mecanism de stabilire a salariului mini bazat pe criterii obiective, îmbunătăţirii accesului şi raportului cost-eficienţă al sistemului de sănătate, concentrării investiţiilor pe zonele cheie şi pregătirii proiectelor de investiţii publice.
În schimb, România nu a făcut niciun progres cu privire la implementarea cadrului fiscal naţional, asigurarea stabilităţii sistemului public de pensii, finalizarea reformei venitului minim de incluziunea, îmbunătăţirea predictibilităţii procesului de luare a deciziilor şi îmbunătăţirea guvernanţei companiilor de stat, susţine Comisia Europeană.
Potrivit Executivului comunitar, de la debutul semestrului european, în 2011, 47% din toate recomandările specifice de ţară adresate României au înregistrat cel puţin „unele progrese”, în timp ce 53% au înregistrat progrese „limitate” sau chiar „niciun progres”.
„Pe ansamblu, România a făcut progrese în implementarea recomandările specifice de ţară începând din 2013. Chiar dacă eforturi au fost făcute în mai multe domenii, acţiunile sunt lente iar ţara trebuie să se străduiască să atingă rezultate tangibile cu implementarea reformelor”, susţine Comisia Europeană.
Comisia Europeană (CE) a publicat cele 27 de rapoarte de ţară din analiza „Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.
