Ne-am bucurat degeaba! Deocamdată, nu se abrogă nimic legat de OUG 114/2018! Comisia de Buget – Finanţe din Camera Deputaţilor, cea al cărei raport se votează în plenul Parlamentului, a amânat pentru săptămâna viitoare dezbaterile privind această ordonanţă. În plus, rămâne în vigoare OUG 19/2019, care modifică nu numai OUG 114/2018, ci şi Legea Energiei 123/2012! Pe de altă parte, dacă s-ar abroga prevederile acestor ordonanţe, veniturile bugetului de stat s-ar diminua cu aproximativ 2 miliarde de lei. Şi nimeni nu-şi permite un deficit şi mai mare!
Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaţilor a abrogat, în această dimineaţă, prevederile OUG 114/2018 ce introduceau preţ reglementat la energie electrică şi gaze naturale, precum şi o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice ce trebuia plătită ANRE.
Din păcate, Comisia pentru Industrii este doar una ce avizează actul normativ. Raportul către plenul Parlamentului va fi elaborat de către Comisia de Buget, Finanţe. Iar această comisie a amânat pentru săptămâna viitoare dezbaterea ordonanţei. Deocamdată, deputaţii doar au ascultat opiniile reprezentanţilor industriilor afectate!
Oricum, chiar dacă cele mai controversate prevederi ale OUG 114/2018 vor fi abrogate, rămâne în vigoare OUG 19/2019!
Această ordonanţă, care modifică unele dintre prevederile OUG 114, dar şi legea energiei şi gazelor naturale 123/2012, prevede, în continuare, preţuri reglementate la gaze naturale şi energie electrică, precum şi taxa de 2% către ANRE!
Astfel, art. 61, pct. 12, (1^1) al OUG 19/2019 prevede că “pentru perioada 1 mai 2019 – 28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora și/ sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizorii clienților casnici și ai producătorilor de energie termică (…)”. Astfel, rămâne în vigoare preţul de 68 lei/MWh la care producătorii interni (cei mai mari fiind Petrom şi Romgaz) pot vinde gazele naturale. În prezent, preţurile pe bursa din Viena (Baumgarten) sunt de circa 80 – 85 lei/MWh, iar cele de pe Bursa Română de Mărfuri (destinate clienţilor industriali) depăşesc 100 lei/MWh!
Rămâne în vigoare şi prevederea potrivit căreia clienţii casnici vor primi, până la 30 iunie 2022, gaze la preţuri reglementate.
Pe de altă parte, art. IV al OUG 19/2019, ce modifică Legea 123/2012, prevede că, “pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate de către ANRE”, instituţie care aprobă şi metodologiile pentru stabilirea preţului către populaţie. Deja aceste metodologii există, iar una dintre prevederi stabileşte că Hidroelectrica şi Nuclearelectrica (cei mai ieftini producători de energie deţinuţi majoritar de stat) trebuie să livreze pentru clienţii casnici până la 65% din producţie.
De asemenea, rămâne în vigoare şi prevederea potrivit căreia “contribuția anuală percepută de la titularii de licențe în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri anuală realizată de aceștia din activitățile ce fac obiectul licențelor acordate de ANRE”.
Singurul lucru mai bun ce rămâne în vigoare este acela că, în perioada 2019 – 2024, rata de rentabilitate a capitalului investit de Transelectrica, Transgaz şi distribuitorii de energie şi gaze naturale este de 6,9%. ANRE stabilise, anul trecut, că rata de rentabilitate coboară de la 7,7%, la 5,07%.
În aceste condiţii, până nu se abrogă şi prevederile OUG 19/2019 nu se întâmplă nimic în sectorul energetic! Şi este destul de greu de crezut că se va modifica ceva anul acesta! Dacă se abrogă aceste prevederi, veniturile la bugetul de stat ar scădea cu circa 2 miliarde de lei! Şi nimeni nu-şi permite! Pentru că deficitul bugetar ar trece “lejer” peste 3%, ceea ce ar determina Comisia Europeană să treacă la lansarea procedurilor de deficit excesiv!
Etapele derulării procedurii de deficit excesiv împotriva unui stat european sunt foarte clare: Consiliul European formulează recomandări statului și prescrie un termen-limită maxim până la care acesta trebuie să ia măsurile eficiente împotriva deficitului excesiv, măsuri care se pot întinde pe o durată cuprinsă între trei și șase luni.
Dacă o țară ignoră recomandările privind deficitul excesiv, Consiliul poate decide să transmită o notificare oficială, iar, dacă în continuare nu se iau măsuri de reducere a deficitului, se poate trece la sancțiuni. Sancțiunile se vor impune progresiv: în etapa preventivă, statul va fi obligat să depună la Comisia Europeană un depozit purtător de dobânda de 0,2% din PIB. În etapa corectivă, statul este obligat să depună încă un depozit, cu dobânda zero, tot de 0,2% din PIB. Depozitul poate fi transformat într-o amendă de 0,5% din PIB în cazul în care nu sunt respectate recomandările privind corectarea deficitului excesiv.
De asemenea, se poate ajunge și la suspendarea fondurilor structurale în cazul nerespectării elementelor specifice ale procedurii de deficit excesiv.
