SAMSUNG DIGITAL CAMERA
Exxon Mobil Corp are în vedere explorarea petrolului și a gazelor naturale din zăcămintele offshore imense ale Israelului, transmite Reuters, care citează o sursă ce cunoaște direct problema. Astfel, Exxon ar putea deveni prima mare companie petrolieră ce operează în Israel, țară aflată încă, din punct de vedere tehnic, în război cu statele arabe din Golful Persic. Dar, implicarea în zona Mării Mediternare, ar putea îndepărta Exxon de zona Mării Negre, mai ales că legislaţia din România nu pare „prea prietenoasă” cu mediul de afaceri. În plus, Israelul nu-şi face deloc griji că multinaţionalele ar putea exporta gazele.
O serie de mari descoperiri de gaze din ultimul deceniu indică un potenţial atrăgător pentru marile companii energetice. Regiunea apare ca un nou punct fierbinte pentru explorarea și producția de gaze naturale, transmite Reuters.
Până la aceste descoperiri, Israelul nu prezenta vreo perspectivă privind rezervele de petrol și gaze, de aceea grupurile energetice nu aveau motive să caute hidrocarburi în Israel și să pericliteze operațiunile și investițiile în țările arabe, care dețin unele dintre cele mai mari rezerve de petrol şi gaze din lume.
Conducerea Exxon a purtat discuții la Houston, cu câteva zile în urmă, cu ministrul israelian pentru Energie, Yuval Steinitz, despre licitaţia privind explorarea și producţia hidrocarburilor din blocurile offshore, pe care Israelul o va organiza în iunie, a declarat persoana cu cunoștințe directe.
Exxon, cea mai mare companie petrolieră publică din lume, a achiziționat, recent, de la ministerul israelian pentru Energie, un pachet de date pentru licitaţie, în valoare de 50.000 dolari, a mai spus persoana.
O echipă de la Exxon a vizitat, de asemenea, un centru de date înființat de ministerul de la Ierusalim, a spus sursa. Centrul deține informații detaliate despre geologia rocilor submarine, considerată a avea până la 75.000 miliarde picioare cubice (circa 2.200 miliarde metri cubi) de gaz și 6,6 miliarde barili de petrol, potrivit estimărilor.
Potrivit Reuters, atât Exxon, cât şi Ministerul israelian al Energiei au refuzat să comenteze.
În luna februarie, Exxon a anunțat o descoperire importantă a gazelor în Cipru împreună cu partenerul său Qatar Petroleum. Câmpul este aproape de alte două descoperiri uriașe în regiune: Leviatan, în apropierea Israelului, și Zohr, în apropierea Egiptului.
Marile concerne energetice americane, dar și alte companii, cum ar fi Royal Dutch Shell și Total France, au evitat investițiile în Israel, din cauza temerii de a nu exista repercusiuni în relaţiile pe care le au cu guvernele giganţilor producători de petrol și gaze din zonă, cum ar fi Arabia Saudită, Kuweit și Irak. Aceste țări nu recunosc Israelul, mai spune Reuters.
Exxon este unul dintre cei mai mari investitori străini din Qatar. De asemenea, are operațiuni de rafinare și petrochimie în Arabia Saudită și produce petrol și gaze în Irak și Emiratele Arabe Unite.
Președintele Donald Trump a înfuriat lumea arabă și a alimentat îngrijorarea internațională prin modificările aduse politicii Statelor Unite în regiune, inclusiv prin transferarea Ambasadei SUA la Ierusalim, de la Tel Aviv.
La începutul săptămânii trecute, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a cerut companiilor de petrol și gaze să își folosească influența pe piețele mondiale pentru a avansa agenda de politică externă a Administrației Trump. Aceasta a inclus sprijinirea eforturilor Administrației de a izola Iranul, inamicul Israelului, și Venezuela.
Hub mediteranean de gaze
Descoperirea și dezvoltarea unor zăcăminte majore în largul coastelor Egiptului, Israelului și Ciprului au condus la dezvoltarea Forumului Gazelor din Estul Mediteranei, un parteneriat creat în ianuarie între șapte țări, pentru a crea o piață regională a gazelor naturale. Statele implicate în proiect sunt Egipt, Cipru, Grecia, Israel, Italia, Iordania şi Palestina.
Ministrul israelian pentru Energie, Yuval Steinitz s-a întâlnit la începutul săptămânii trecute şi cu secretarul american al Energiei, Rick Perry, în paralel cu o conferință privind energia din Houston, pentru a discuta despre acest parteneriat. De asemenea, el a purtat discuții cu omologii săi regionali.
„Suntem la vârful aisbergului … Israel și Cipru sunt țări mici, dar au șanse bune să devină exportatori în viitor”, a declarat Steinitz în cadrul unei discuții la CERAWeek. „De asemenea, este important să avem sprijinul puternic din partea Statelor Unite ale Americii”.
Producția de gaz din Israel este dominată, astăzi, de câteva companii locale, grecești și americane. Țara a devenit producător în 2013, odată cu lansarea câmpului Tamar, operat de compania americană Noble Energy Inc. Noble dezvoltă Leviathan și este programat să înceapă producția în cursul acestui an.
Israelul speră că viitoarea rundă de acordare a licențelor va atrage un interes mult mai mare decât runda anterioară, când doar două companii au licitat, pe fondul scepticismului privind capacitatea sa de a vinde și de a exporta gazele naturale.
Israelul a semnat negocieri majore cu Iordania și Egipt în ultimii doi ani, deschizând noi piețe companiilor care doresc să exporte gaze israeliene. Egiptul a înregistrat, de asemenea, o creștere rapidă a producției de gaze naturale, ca urmare a descoperirii câmpurilor uriașe din Marea Mediterană.
Mai multe companii majore de petrol și gaze au în vedere participarea la licitaţia din Israel, care se încheie la 17 iunie, potrivit sursei citate de Reuters.
Exxon ar putea renunţa la România
Imensele zăcăminte offshore ale Israelului ar putea îndepărta Exxon de zăcămintele din zona economică exclusivă a României la Marea Neagră. Reamintim, Exxon şi OMV Petrom au anunţat, în 2012, că au găsit o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi în blocul Neptun din Marea Neagră. Un zăcământ cam de 26 de ori mai mic decât Leviathan, zăcământul din zona Israelului. De remarcat, în alt perimetru, Midia, Exxon şi partenerul OMV Petrom nu au găsit gaze deloc.
Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas. De „numai” 11 ori mai puţine decât zăcământul Leviatan.
Pe de altă parte, legislaţia din România pare că interzice investiţiile străine. În ultimele 6 luni, s-au luat decizii suficient de ciudate: printre altele, preţul gazelor din producţia internă s-a plafonat, pentru 3 ani, la nivelul de 68 lei/MWh, în condiţiile în care preţul internaţional este astăzi, după trecerea iernii, de circa 80 lei/MWh. Chiar dacă preţul intern este plafonat la 68 lei/MWh, redevenţa se plăteşte la preţul internaţional (azi, de 80 lei/MWh).
În plus, companiile plătesc un impozit suplimentar de 30% pe diferenţa între 68 lei/MWh şi 45,71 lei/MWh (prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012). După ce plafonarea va înceta, impozitul suplimentar poate ajunge până la 70% din diferenţa între preţul de vânzare de la momentul respectiv şi cel din 2012. De asemenea, 50% din producţia de gaze nu poate fi vândută decât pe bursă. Pe deasupra, nici interconectările sistemului intern de transport al gazelor naturale nu sunt la niveluri satisfăcătoare.
În aceste condiţii, Exxon şi OMV Petrom au anunţat că încă nu au luat decizia finală de investiţie. Mai eaxact, au amânat-o, poate în aşteptarea unor decizii mai bune ale autorităţilor.
„Dar voi spune la ce ne uităm ca să luăm această decizie. În primul rând, Marea Neagră reprezintă o provocare, fiind vorba de ape adânci. Apoi trebuie să înţelegem cum reglementările vor afecta investiţia noastră. Trebuie să ştim sigur că avem un cadru fiscal predictibil şi stabil. În al treilea rând, este vorba de accesul la pieţe. Trebuie să găsim pieţe, unde să vindem gazul. Deci avem nevoie de infrastructură în România, precum şi de interconectări. Şi pentru acestea este necesară o legislaţie stabilă. Iată la ce ne uităm când analizăm decizia finală de investiţii”, a declarat, la mijlocul anului trecut, Richard Tusker, lead country manager al ExxonMobil România.
Reamintim, recent, Exxon a anunţat că intenţionează să îşi majoreze cheltuielile de capital cu 10% până la 16%, precizând că va cheltui aproximativ 2,5 miliarde de dolari pe an pentru a explora noi rezerve de petrol şi gaze naturale. Lucrările sale de explorare în următorii trei ani se vor concentra pe forajele offshore în ape adânci şi proiecte care pot alimenta portofoliul său de gaze naturale lichefiate. Exxon Mobil estimează un avans de 4 miliarde de dolari în acest an al cheltuielilor sale de capital, care ar urma să ajungă la 30 de miliarde de dolari. Anul următor, Exxon se aşteaptă să cheltuie între 33 şi 35 de miliarde de dolari şi între 30 şi 35 de miliarde de dolari în următorii ani, până în 2025.
Dar, având în vedere intenţiile pe care le are în Israel, dar şi piedicile pe care le întâmpină la noi, se pare că Exxon va utiliza banii în plus pentru gazele din Marea Mediterană şi ar putea să renunţe la cele din România!
