China este, în prezent, una dintre puţinele ţări care are miliarde bune de investit, în contextul unei economii globale în prag de criză economică. În perioada 10 – 16 august, premierul Emil Boc, împreună cu o delegaţie de miniştri şi oameni de afaceri se află în China, tocmai pentru a-i convinge pe chinezi să investească în România. De asemenea, este posibil şi un împrumut din partea Chinei. De altfel, nici n-ar fi prima oară când Beijingul ajută Bucureştii cu bani: în anii ‘90, când România era să intre în incapacitate de plată, iar rezervele valutare erau de ordinul zecilor de milioane de dolari (faţă de aproape 33 miliarde euro în prezent), autorităţile monetare din China au decis să depoziteze valută străină în Banca Naţională a României. „A fost un gest concret de ajutor şi unul prietenesc. Nu am uitat acest gest de prietenie”, a declarat, recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru agenţia de ştiri Xinhua.
Primul-ministru Emil Boc a avut, la Shenzhen, o întrevedere cu preşedintele Republicii Populare Chineze, Hu Jintao (foto). La finalul întrevederii, şeful Executivului român a declarat că discuţiile au avut rolul de a da un semnal foarte clar, atât din punct de vedere economic, cât şi politic, în ceea ce priveşte susţinerea dezvoltării unor proiecte majore de investiţii chineze în România. „Construcţia
reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, realizarea autostrăzii Bucureştiului sau canalele Dunăre – Bucureşti, Siret – Bărăgan şi construcţia centralei de la Lăpuşteşti sunt proiecte concrete pe care le voi discuta şi cu premierul chinez, urmând ca specialiştii noştri să lucreze la detaliile de implementare a acestor proiecte”, a afirmat premierul Emil Boc, conform unui comunicat al Guvernului.
Primul-ministru Emil Boc a apreciat că Legea parteneriatului public-privat a creat cadrul necesar pentru ca investitorii să se orienteze către proiecte majore şi a precizat că, în cadrul întrevederii cu preşedintele chinez, s-a discutat şi despre intensificarea schimburilor comerciale. „Am discutat ca oamenii de
afaceri din România să poată găsi o ieşire pe piaţa chineză, motiv pentru care delegaţia de oameni de afaceri pe care o am cu mine va avea un forum de afaceri la Beijing, pentru a strânge legăturile, pentru a intensifica cooperarea în acest domeniu şi pentru a identifica noi pieţe şi noi modalităţi de desfacere a produselor româneşti pe piaţa chineză. (…) Urmează ca, în cadrul forumului de afaceri, aceste lucruri să se detalieze, iar proiectele să fie discutate, în plan concret, atât de către miniştrii care mă însoţesc, cât şi în întâlnirea cu primul-ministru chinez”, a mai spus Emil Boc
Premierul a precizat că discuţiile au vizat un „dublu sens: investiţii chineze în România şi produse româneşti în China, în funcţie de specificul celor două ţări”.
Preşedintele Republicii Populare Chineze, Hu Jintao, i-a transmis premierului român că Guvernul Chinei încurajează întreprinderile chineze performante să investească în piaţa românească. „Suntem dispuşi să promovăm colaborarea pragmatică dintre cele două state din punct de vedere economic şi al proiectelor de cooperare”, a afirmat preşedintele Hu Jintao.
La întrevedere au participat şi miniştrii Afacerilor Externe – Teodor Baconschi, Transporturilor – Anca Boagiu, Economiei – Ion Ariton şi Culturii – Kelemen Hunor.
De altfel, în cadrul primelor întâlniri, la Shenzhen, cu reprezentanţi guvernamentali şi ai mediului de afaceri din China, au fost abordate aspecte referitoare la atragerea de investiţii în proiecte prioritare din domeniul energetic: reactoarele 3 si 4 de la Cernavodă, centrala hidroelectrică de acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti, realizarea unor noi capacităţi pe cărbune la termocentrala Doiceşti. În acelaşi context, ministrul Ion Ariton a transmis partenerilor chinezi invitaţia de a participa la programul de vânzare a unui pachet minoritar de acţiuni la Transelectrica.
De altfel, ministrul Economiei s-a întâlnit la Shenzen cu conducerea companiei China Guangdong Nuclear Power Group, discuţiile axându-se pe proiectul de construire a Reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. La finalul discuţiilor, ministrul Ion Ariton a declarat: „Mă bucur pentru această întâlnire pe care am avut-o, întrucât compania chineză şi-a exprimat interesul pentru proiectul nostru de la Cernavodă. În acest sens, am convenit ca, în următoarea perioadă, discuţiile tehnice să continue, astfel încât, în luna octombrie, să se semneze acordul de confidenţialitate, care va permite continuarea negocierilor şi intrarea în proiect a companiei China Nuclear Power Engineering Co. Ltd.(CNPEC), alături de ceilalţi parteneri, Arcelor Mittal, Enel şi Nuclearelectrica.”
Până în prezent, compania chineză a desfăşurat două runde de discuţii cu partea română despre proiectul de la Cernavodă: prima la Beijing, în luna mai 2010, iar a doua la Bucureşti, la începutul lunii iulie 2011.
