Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,1% la 4,6%, şi prognoza pentru 2012, de la 3,6% la 3,5%, a anunţat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu (foto), la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
„Datele privind inflaţia încep să arate mai bine şi noi sperăm că, cel puţin în această perioadă de vară, îmbunătăţirile să fie substanţiale”, a spus Isărescu. El a arătat că, începând cu lunile mai şi iunie, a avut loc o corecţie „extrem de puternică” a preţurilor volatile, în special la legume şi fructe, iar persistenţa deficitului de cerere ajută la reducerea inflaţiei. “Este posibil să avem în continuare o scădere a preţurilor produselor alimentare”, a mai spus şeful băncii centrale. Isărescu a amintit de deteriorarea proiecţiilor de inflaţie ale BNR pe fondul creşterilor de preţuri la energie, ţiţei şi legume şi că, la acest moment, perspectivele s-au îmbunătăţit, iar o scădere în continuare a preţurilor la alimente va face ca datele privind inflaţia să arate şi mai bine. “Îmbunătăţirea perspectivei privind inflaţia este clară pe termen scurt (3-4 luni), dar încă incertă pe termen mediu. Mai trebuie să treacă câteva luni ca să putem spune că aceste scăderi de preţuri se consolidează, dar pe termen scurt perspectivele sunt foarte bune”, a mai spus oficialul BNR. El a mai apreciat că este posibil ca încercarea autorităţilor de a fiscaliza mai bine piaţa produselor agroalimentare să fi împins preţurile în sus în primul trimestru din 2011, pentru ca ulterior acestea să revină la normal.
„Cererea de consum trenează în continuare. (…) Volumul creditului de consum pentru populaţie continuă să fie jos, ceea ce înseamnă că populaţia se concenterază în a-şi rambursa creditele şi, în al doilea rând, nu are curajul să se antreneze în noi credite”, a spus Isărescu.
El a mai arătat că volatilitatea cursului de schimb a crescut faţă de începutul anului, dar este în continuare mai mică decât în cazul zlotului polonez şi forintului maghiar. „Creşterea volatilităţii se pare că este legată destul de bine de prima de risc. Am văzut o uşoară creştere odată cu accenturarea temerilor de criză din zona euro. În ultimele zile vedem o atentuare”, a mai spus guvernatorul.
În privinţa riscurilor de derapare a inflaţiei, cele mai mari avute în vedere de BNR se referă la evoluţia economiei zonei euro şi criza datoriilor suverane, preţurile materiilor prime (în special petrol) şi ale mărfurilor alimentare pe pieţele internaţionale, cursul de schimb euro/dolar, eliminarea subvenţiilor la energie termică şi liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice.
Banca centrală anticipează că rata inflaţiei va coborî spre 5% sau chiar sub 5% în septembrie, iar spre sfârşitul anului va fi înregistrată o stagnare. Inflaţia a scăzut, în iunie, la 7,9%, de la maximul ultimilor aproape trei ani, de 8,4%, atins în luna mai.
Reamintim, în luna mai, BNR majorase prognoza de inflaţie pentru anul în curs, de la 3,6% la 5,1%, iar pe cea de anul viitor de la 3,2% la 3,6%. Ţinta de inflaţie pentru 2011 şi 2012 este de 3% plus/minus un punct procentual.
Agricultura “saltă” PIB-ul
Creşterea PIB în acest an va depăşi estimările autorităţilor, de 1,5%, dacă va fi un an agricol bun, care ar putea aduce un miliard de euro în plus, adică aproape un punct procentual în plus în PIB, a mai spus Mugur Isărescu.
„Personal şi ca un veteran pot să spun că dacă anul agricol este bun creşterea economică va fi mai mare. Un an agricol bun înseamnă un miliard de euro în plus, aproape un punct procentual din PIB”, a spus Isărescu.
Estimările oficiale actuale asumate de autorităţi împreună cu instituţiile financiare internaţionale arată o creştere PIB de 1,5% pentru acest an. Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că producţiile agricole obţinute până la acea dată arată că România are un an agricol bun, deoarece condiţiile climatice au fost favorabile tuturor tipurilor de cereale, dar şi ca urmare a alocării la timp a resurselor financiare de către Guvern, pentru prima dată după mulţi ani.
BNR cu “arma la picior”
Banca Naţională a României monitorizează cu mai multă atenţie impactul asupra României a înrăutăţirii situaţiei externe, care poate să se manifeste pe inflaţie, mişcări de capital, scăderea încrederii investitorilor, slăbirea creşterii economice, a anunţat Mugur Isărescu. “Vedem o presiune din exterior ceva mai ridicată pe inflaţie şi în general suntem mai vigilenţi, monitorizăm cu mai multă atenţie impactul din exterior, care se poate manifesta şi pe inflaţie, dar şi pe lucruri mult mai rapide – intrări şi ieşiri de capital, volatilitate mai ridicată, neîncredere. Primul lucru care se poate întâmpla în România este ca investitorii străini să fie mai puţini încrezători”, a spus Isărescu.
Oficialul BNR a afirmat că riscul de contagiune în ceea ce priveşte înrăutăţirea situaţiei din SUA şi a celei externe în general se poate manifesta mai ales pe canalul neîncrederii, prin mişcări de capital. El a menţionat că a crescut ponderea nerezidenţilor pe o piaţă mai adâncă a titlurilor de stat, iar, pe orice piaţă mai adâncă, apar vulnerabilităţi.
De asemenea, o cerere mai scăzută pe pieţele externe de desfacere pentru exporturile României poate să slăbească creşterea economică, a menţionat Isărescu. “Sperăm să fie compensată de revenirea consumului intern, înceată, dar sănătoasă”, a mai spus şeful băncii centrale.
Mugur Isărescu a mai menţionat că BNR este atentă şi la situaţia băncilor din România şi că nu există legături directe între situaţia din România şi cea din SUA, cu excepţia Bursei de Valori Bucureşti, unde impactul este mai mare. “Decizia Standard & Poor’s este o decizie care arată că până şi SUA trebuie să se ajusteze”.
Tot legat de noul val al crizei ce se prefigurează, guvernatorul BNR a declarat că o creştere a salariilor bugetarilor trebuie atent cântărită, aşa cum acţionează şi Guvernul, iar discursul public ar trebui să aibă în vedere că aceştia reprezintă doar un sfert din totalul angajaţilor, restul salariaţilor din economie fiind cei care asigură şi veniturile personalului public.
„Discuţia despre salariile bugetarilor, ca despre toate salariile, nu este corectă. Bugetarii reprezintă doar o pătrime. Mai sunt alte trei milioane şi ceva de salariaţi şi ei sunt cei care suportă, de fapt, şi salariile bugetarilor. (…) Eu aş avea mai multă grijă din punct de vedere al comunicării pe acest subiect”, a declarat Isărescu.
Pe de altă parte, şeful băncii centrale a reamintit că majorările salariale din economie au ca punct de pornire creşterile din sectorul public.
Întrebat ce ar sfătui Guvernul în privinţa creşterilor salariale, Isărescu a îndemnat la prudenţă şi să nu fie adoptate decizii care apoi trebuie regândite. „Se calculează de câteva ori şi după aceea se ia o decizie. Înţelegem că în această direcţie merge şi Guvernul. Vor să se convingă că economiile nu sunt întâmplătoare şi vor continua şi în viitor. (…) După ce dai, ca să iei înapoi e aproape sinucidere… politică”, a mai spus guvernatorul BNR. “De regulă, şi în acest moment cu atât mai mult, trebuie să fim prudenţi, pentru că avem o economie deschisă. Suntem şi pregătiţi şi cu arma la picior, gata de intervenţie (n.r. – dacă situaţia economică mondială se înrăutăţeşte, iar efectele asupra economiei româneşti încep să se agraveze). Avem clarificate şi instrumentele şi cadrul juridic. Dacă lucrurile se vor întâmpla ştim cum să acţionăm”, a spus Isărescu. El a menţionat că aplicarea programului convenit cu instituţiile financiare internaţionale este esenţială. “Cred că este un program foarte bun. A fost o ancoră bună, pentru că a atacat chestiuni care acum devin foarte clare pentru toate ţările”, a mai spus guvernatorul BNR.
Doar la 2-3 bănci din România sunt riscuri mai mari cu francul elveţian
În privinţa francului elveţian, Mugur Isărescu a declarat că BNR nu intenţionează să ia măsuri precum cele adoptate de Ungaria, iar înlesnirile la plată trebuie abordate de la caz la caz.
„Înainte de a vă răspunde, vă aduc în memorie faptul că acolo (n.r. – Ungaria) s-a făcut o uşoară reeşalonare. Plusul de plată s-a adunat într-un cont la bancă şi, de la caz la caz, se va plăti în 2-3 ani”, a spus Isărescu, întrebat dacă şi în România sunt necesare măsuri similare privind plata ratelor la împrumuturile în franci elveţieni.
El a mai spus că trebuie avută în vedere o abordare individuală, în funcţie de opţiunea fiecărui client, întrucât sunt persoane care dispun de resurse pentru a suporta un cost temporar mai înalt şi nu vor să amâne datoriile. „Abordările trebuie să fie individuale şi, din cunoştinţele noastre, ele deja există. Este vorba de împingerea spre viitor a unei părţi din această povară suplimentară”, a afirmat guvernatorul BNR.
În opinia lui, evoluţia francului elveţian creează riscuri atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, dar mult mai rezonabile comparativ cu situaţia din Ungaria. „Avem 2-3 bănci unde riscurile sunt mai mari şi le-am adresat sugestia puternică să provizioneze aceste riscuri şi dânşii au făcut-o, sunt ascultători”, a conchis Isărescu.
Reamintim, Guvernul ungar a introdus anul trecut un moratoriu pe prescrierile de ipoteci, pentru a preveni executarea silită a mii de persoane, care nu au făcut faţă ratelor la creditele ipotecare. Între timp, autorităţile au ridicat moratoriul după un acord încheiat în luna mai cu băncile, care oferă o rată fixă de schimb de 180 forinţi/franc, cu 28% sub nivelurile de pe piaţă, diferenţa fiind acumulată în noi credite în monedă locală, garantate de stat.
Cursul de schimb forint/franc a crescut de la 160-170 unităţi în perioada 2006-2008, la peste 180 unităţi la sfârşitul anului 2009, 222 unităţi la finele anului trecut, respectiv la 236,17 unităţi la sfârşitul lunii iulie, potrivit datelor băncii centrale ungare. Luni, un franc elveţian valora 252,14 forinţi.
Francul elveţian a atins vineri un nou maxim record faţă de euro, din cauza temerilor privind frânarea creşterii economice a SUA şi criza datoriilor de stat din Europa, care au determiant investitorii să renunţe la active riscante şi să caute refugiu în investiţii sigure.
Şi în raport cu leul, francul elveţian s-a apreciat puternic. BNR a anunţat luni un curs de referinţă de 3,9173 lei/franc, un nou maxim istoric.
