Ministrul Mediului, vicepremierul Graţiela Gavrilescu, şi preşedintele directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, au semnat, la Centrala Hidroelectrică de la Stejaru (jud. Neamţ), în prezenţa ministrului Energiei, Anton Anton, un protocol de colaborare pentru accesarea de fonduri europene în domeniul mediului.
Graţiela Gavrilescu a explicat că un prim punct al protocolului prevede conservarea biodiversităţii Văii Jiului, identificarea soluţiilor pentru a asigura un debit ecologic necesar susţinerii comunităţilor biologice de floră şi faună şi a nevoilor economico-sociale ale comunităţii locale.
„Este o finanţare nerambursabilă de aproximativ 2 milioane de euro, iar specialiştii noştri vor trebui să depună proiectul până anul viitor, în martie”, a declarat ministrul Mediului.
Al doilea punct al protocolului prevede accesarea unui proiect privind creşterea gradului de conştientizare la nivelul Ministerului Mediului şi al structurilor cu responsabilitate în gestionarea deşeurilor care ajung în apele de suprafaţă, precum şi efectele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului. Acest proiect, cu o valoare nerambursabilă estimată la 10 milioane de lei, trebuie depus la jumătatea lunii noiembrie.
„Sunt două teme extrem de ambiţioase. Acest protocol de colaborare va fi baza proiectelor pe care le vom scrie”, a spus Graţiela Gavrilescu.
Protocolul dintre Ministerul Mediului şi Hidroelectrica a fost semnat în contextul acţiunii de ecologizare a lacului de acumulare Izvorul Muntelui de la Bicaz, care deserveşte hidrocentrala de la Stejaru, pe care au fost aduse de viiturile din luna iulie peste 350 de tone de pet-uri şi deşeuri din lemn. Până la această dată au fost strânse de pe luciul apei, cu sprijinul Hidroelectrica şi al voluntarilor, peste 250 de tone de deşeuri.
”Ne bucură faptul că ne așezăm, astăzi, la masa cooperării și a dialogului pro-activ. Ne alăturăm, cu întregul angajament, unui grup de lucru la care au aderat sau urmează să adere, de asemenea, reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai Ministerului Energiei, ai unor organizații non-guvernamentale de protecția mediului. Practic, acest efort conjugat ar trebui să se finalizeze cu elaborarea unor proceduri fundamentate științific, care să ne arate cum pot coexista amenajările hidroenergetice, cu normele de protecție a mediului. Trebuie să învățăm cu toții, fiecare la rândul său, cum să ne aliniem noilor cerințe de mediu, având, totuși, în vedere că există niște target-uri europene foarte ambițioase în ceea ce privește ponderea energiei electrice regenerabile în totalul consumului de energie, cu orizont 2030. Trebuie să ne pregătim încă de pe acum, pentru că anii trec repede: pe de o parte avem nevoie de energie electrică, pe de altă parte aceasta trebuie să fie curată, iar amenajările hidroenergetice trebuie să aibă un impact cât mai scăzut asupra mediului”, a declarat Bogdan Badea.
“Pe modelul unor companii din alte state, cu tradiție mai avansată în ceea ce privește protecția mediului, avem în vedere câteva proiecte pilot referitoare, spre exemplu, la realizarea scărilor de pești. Vizăm, de asemenea, identificarea unor soluții tehnologice de colectare automatizată a deșeurilor în zona Barajului Izvorul Muntelui. Ne preocupă în mod deosebit și modalitatea de stabilire a debitelor de servitute, astfel încât acestea să permită dezvoltarea în condiții bune a florei și faunei locale, concomitent cu exploatarea optimă a amenajărilor hidroenergetice. Este foarte important pentru noi să cunoaștem felul în care ne vom dezvolta investițiile pe viitor, astfel încât să înlăturăm unele blocaje sau să evităm producerea altora”, a mai spus preşedintele Directoratului Hidroelectrica.
Deşeurile aduc pierderi hidrocentralelor
Hidroelectrica pierde sume de ordinul de sute de mii de euro din cauza poluării cu deşeuri a râurilor şi lacurilor şi se vor face toate demersurile legale pentru a se recupera aceste pierderi, a declarat, recent, într-o conferinţă de presă, preşedintele Directoratului companiei, Bogdan Badea.
„Vreau să fie clar pentru toată lumea: nu Hidroelectrica poluează lacurile şi râurile din România. Hidroelectrica pierde bani, estimativ fiind vorba despre sute de mii de euro. Nu pot să vă dau o cifră exactă, nu este foarte uşor să calculăm o sumă care derivă din înfundarea grătarelor. E un calcul pe care îl facem şi pe care nu l-am finalizat. Noi am tot curăţat în zona respectivă. Angajaţii Hidroelectrica, cărora le mulţumesc, au făcut voluntariat şi în zona Bicazului, şi la Târgu Jiu. Salariaţii Hidroelectrica nu sunt obligaţi să cureţe apele. Pe de altă parte, această problemă nu mai poate continua şi să stăm într-o bălteală din punct de vedere al responsabilităţilor. Hidroelectrica plăteşte pentru ca apa să fie curată. Principiul de bază este „poluatorul plăteşte”, dar au plătit tot cei afectaţi de poluare, adică Hidroelectrica. Este uşor să spui „pune mâna şi fă curat” pentru că eşti o companie mare. Vom face demersurile legale pentru a ne recupera pierderile”, a menţionat Badea.
Potrivit oficialului Hidroelectrica, în afară de problema PET-urilor există şi problema deşeurilor forestiere care ajung, în cele din urmă, tot în râuri şi lacuri. „Trebuie să se analizeze foarte clar ce sistem de colectare e deşeurilor există în UAT-urile (n.r. – Unităţile Administrativ – Teritoriale, în principal primării) în amonte de lac, pentru că, dacă într-o localitate cu 100 de gospodării, 10 au contracte de salubrizare, iar restul nu, atunci e simplu de înţeles unde vor fi aruncate deşeurile. Dacă autorităţile nu vor implementa măsuri concrete, atunci ne vom îndrepta şi noi către acestea. Trebuie să facem o analiză în zona respectivă, pentru că trebuie să plecăm de la sursa problemei. Nu trebuie să mai punem batista pe ţambal şi să nu recunoaştem că avem o problemă. Trebuie să fie realizate campanii de conştientizare, de educare. Dacă autorităţile locale nu le vor rezolva, atunci trebuie să le rezolvăm în alt fel. Aici avem o problemă cu colectarea deşeurilor şi o altă problemă cu deşeurile forestiere. În foarte multe dintre exploatările forestiere, deşeurile rămân acolo şi ajung în râuri. Deocamdată avem nişte hotărâri judecătoreşti, care spun că nu Hidroelectrica este responsabilă cu curăţarea lacurilor, şi alte hotărâri judecătoreşti, care spun că „Apele Române” sunt responsabile pentru curăţarea apelor. Fiecare trebuie să-şi asume responsabilitatea. Tot timpul sunt discuţii când apare ceva, când nu e ceva atunci nu spune nimeni nimic”, a subliniat Bogdan Badea.
“Producţia este afectată din cauza acestor PET-uri, a gradului de înfundare a grătarelor. Pe Oltul mijlociu au fost două ore în care produceam energie şi alte două ore când strângeam deşeuri. Am fost nevoiţi să întrerupem producţia din cauza înfundării grătarelor. În continuare ne izbim de aceeaşi problemă, la acest moment. Sperăm să se adune toate gunoaiele din păduri, pentru că vine un week-end prelungit şi se mai fac grătare… Probleme foarte mari au fost pe zona Moldovei şi pe zona Olteniei”, a afirmat Badea.
Luna trecut, Hidroelectrica anunţa că poluarea de pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui este una dintre cele mai grave, efortul financiar estimat pentru ecologizare fiind de 861.000 lei, fără TVA.
„După viitura produsă în 30 iunie – 1 iulie, apele mari ale râului Bistriţa continuă să aducă importante cantităţi de deşeuri – în special plastic şi resturi vegetale, care se acumulează în zona Barajului Izvorul Muntelui său rămân în suspensie pe lac. Hidroelectrica estimează că sunt de colectat circa 200 de tone de material lemnos, 45 de tone de mase plastice şi 10 tone de alte deşeuri. Materiile poluante sunt răspândite pe o suprafaţă de aproximativ 30 de hectare (1% din suprafaţa lacului) şi se îndreaptă în mod natural către frontul de retenţie al hidrocentralei Dimitrie Leonida (Stejaru)”, se arăta într-un comunicat de presă al companiei.
Potrivit reprezentanţilor producătorului de energie, Hidroelectrica face, încă de la începutul acestui an, eforturi pentru ecologizarea luciului de apă şi a cuvetei lacului Izvorul Muntelui şi, în plus faţă de deşeurile acumulate pe lac după ultima viitură, societatea a mai colectat, pe propria cheltuială, începând cu primăvara acestui an, 37 tone lemn, 15 tone PET-uri şi trei tone de alte deşeuri.
Nu se pune problema ieftinirii energiei hidro
Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat, la Centrala Hidroelectrică de la Stejaru, că, deocamdată, nu se poate discuta de o scădere a preţului la energia electrică produsă hidro, chiar dacă s-au înregistrat debite mari în ultima perioadă.
„Dacă am avea o asigurare că debitele acestea ridicate rămân în continuare ridicate, atunci am putea să discutăm despre o scădere a preţului energiei electrice. Dar, având în vedere că activitatea hidro, aceasta de producere a energiei electrice, este o activitate care depinde foarte mult de vreme, nu putem să spunem că acum scădem şi peste jumătate de an, când avem secetă, scumpim energia electrică. Şi, oricum, preţul energiei electrice este stabilit de piaţă”, a declarat ministrul Anton Anton.
Ministrul Energiei a vizitat coronamentul barajului de la lacul de acumulare Izvorul Muntelui şi Centrala Hidroelectrică „Dimitrie Leonida” de la Stejaru.
