Ministerul Apelor și Pădurilor anunță că noua formă a Codului Silvic a devenit oficială, fiind publicată în Monitorul Oficial. Ministerul susține că modificările aduse Codului au fost făcute la inițiativa sa și au menirea de a asigura lemnul de foc pentru populație și paza pădurilor neadministrate. Ce nu spune Ministerul este că modificările operate la sfârșitul sesiunii parlamentare vizează alte modificări ale Codului Silvic, făcute în vara lui 2017 care, al vremea lor, susțineau același lucru, că vor asigura lemnul de foc pentru populație. Iar modificarea la modificare s-a făcut pentru că firmele de exploatare au boicotat pur și simplu licitațiile, pentru că nu mai dispuneau de lemnul tăiat.
Noua formă a Codului silvic a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial, principalele modificări aduse acestei legi, la propunerea Ministerului Apelor şi Pădurilor (MAP), referindu-se la obligativitatea asigurării lemnului de foc pentru populaţie şi instituţii publice (şcoli, grădiniţe etc.), preluarea în pază a pădurilor şi evitarea situaţiilor de blocaj în care lemnul rămânea neexploatat în pădure, se arată într-un comunicat de presă al MAP.
„Potrivit noilor prevederi, asigurarea pentru populaţie a lemnului de foc din pădurile proprietate publică a statului constituie o prioritate, iar ocoalele silvice de stat au obligaţia ca, prin intermediul primăriilor în raza cărora îşi desfăşoară activitatea, să publice şi să aducă la cunoştinţă cetăţenilor oferta de lemn de foc disponibilă. Totodată, pentru procurarea lemnului de foc, populaţia trebuie să se adreseze primăriilor de reşedinţă sau ocoalelor silvice care administrează fondul forestier aflat în proprietatea publică a statului”, se menţionează în comunicat.
În ceea ce priveşte paza pădurilor, ocoalele silvice au obligaţia să asigure acest tip de servicii pe bază de contract. În situaţia în care proprietarul fondului forestier nu poate fi identificat (de exemplu şi-a abandonat, din diferite motive, proprietatea) ocolul silvic nominalizat va prelua în pază pădurea, în baza actului de constatare întocmit de reprezentanţi ai Gărzii Forestiere.
Noua formă a Codului silvic stabileşte şi procedura care trebuie aplicată în situaţia în care exploatarea forestieră nu poate fi realizată de administratorii de păduri. Această măsură are drept scop valorificarea integrală a masei lemnoase şi punerea acesteia la dispoziţia consumatorului final (populaţie sau industrie).
„În acest sens, acolo unde nu există capacitate proprie de exploatare şi nici posibilitatea efectuării exploatării prin prestări servicii, după îndeplinirea procedurilor legale, respectiva masă lemnoasă pusă în valoare în pădure (prin act de punere în valoare – APV) va fi scoasă la licitaţie pentru a fi achiziţionată de operatorii economici specializaţi. Astfel, se va evita blocarea în pădure a unor cantităţi importante de lemn şi neexploatarea acestei resurse, prin nepunerea ei la dispoziţia populaţiei şi industriei. Actualele modificări aduse Codului silvic au creat cadrul legislativ care dă posibilitatea administrării judicioase şi durabile a întregului fond forestier naţional”, se mai precizează în comunicat.
Modificare la modificare
În vara anului 2017, Codul Silvic a fost modificat astfel încât să se asigure lemn de foc pentru populație, după cum au susținut inițiatorii. Prețul lemnului a crescut aproape de trei ori după ce au intrat în vigoare actele normative care impun sancțiuni dure pentru tăieri ilegale de pădure.
În aceste condiții, parlamentarii Puterii au stabilit ca anumite lucrări în fond forestier de stat să se facă de către Romsilva, iar dacă nu pot din motive tehnice, să apeleze la firme de specialitate, stabilite în urma unor licitații. Iar lemnul de foc astfel rezultat urma să fie vândut populației la prețuri ce acoperă costurile de producție și în baza unor solicitări făcute către primării. Ordinea este stabilită prin lege. Varianta 2017 a Codului Silvic nu s-a aplicat, actul normativ în sine fiind imposibil de pus în practică din punct de vedere organizatoric.
Cum firmele nu mai aveau acces direct la lemn, au boicotat licitațiile pentru lucrările silvice organizate, astfel că s-a ajuns în situația în care nu există lemn de foc pentru că nu are cine să taie pădurea. În aceste condiții, MAP a venit cu soluția de compromis prin care, dacă Romsilva nu poate face lucrările silvice specificate în lege, iar în urma a două licitații nu se rezolvă această situație, se trece din nou la licitarea masei lemnoase pe picior, ceea ce așteptau, de fapt, firmele. În noua formă a Codului Silvic, lemnul de foc rezultat din explotarea masei lemnoase pe picior va fi oferit spre valorificare în ordinea de priorităţi prevăzută de lege, adică în primul rând către populație, apoi instituții de stat, precum siptale și grădinițe.
Fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Doina Pană, a contestat această formulă, argumentând că nimeni nu poate impune unei firme să facă ceva cu lemnul pe care l-a cumpărat, așa cum este lemnul pe picior.
Cât privește aplicarea efectivă a legii, nu s-a modificat nimic, astfel că lemnul de foc tot nu va ajunge la populație, dar s-a rezolvat problema firmelor, care, din nou, dispun direct delemnul din pădure.
Soluția WWF
Exploatarea lemnului din pădure, așa cum prevede Codul Silvic, va avea nevoie de un nou Regulament de valorificare a masei lemnoase din pădurile de stat.
„Având în vedere că în luna august a acestui an au loc grupurile de lucru și consultările privind revizuirea pentru a patra oară a normelor prin care se asigură accesul populației și industriei la lemnul din pădure, WWF-România cere adoptarea soluțiilor propuse pentru îmbunătățirea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din pădurile proprietate publică. Propunerile WWF cer respectarea principiilor enunțate în Codul Silvic și promovarea unor modele de afaceri sustenabile, prin încurajarea valorificării și prelucrării superioare a lemnului și garantarea unui echilibru între necesarul industriei și nevoile de bază ale comunităților locale”, se arată într-un comunicat de presă al WWF.
„Rezolvarea stă în schimbarea modalității de vânzare a lemnului”, susține WWF.
Potrivit orgnizației, sectorul forestier acționează într-o piață globalizată, astfel soluția cea mai eficientă este influențarea/transformarea pieței prin promovarea unor repere de sustenabilitate. „Astfel, WWF-România propune ca vânzarea să țină cont doar în proporție de 50% de prețul oferit imediat în licitații/negocieri, iar celelalte criterii de atribuire să se axeze pe prelucrarea superioară a lemnului și pe susținerea socio-economică a comunităților locale”, se arată în comunicat.
În acest fel, ca beneficii pe termen mediu statul va colecta mai mult din taxe raportate la masa lemnoasă consumată (stimulând valoarea adăugata prin prelucrarea superioară a lemnului), va crește volumul de lemn vândut către populație, vor fi create locuri de muncă în interiorul comunităților rurale, vor fi combătute evaziunea fiscală, munca la negru și tăierile ilegale de lemn și vor fi create modele durabile de afaceri care vor oferi predictibilitate sectorului forestier.
„WWF-România solicită astfel asigurarea cu prioritate a lemnului către populație, eliminarea oricăror praguri/restricții în ce privește valorificarea superioară a lemnului, creșterea transparenței și mai ales propune noi criterii pentru atribuirea lemnului în licitații către operatorii economici”, mai arată documentul.
