Guvernul a aprobat în ultima şedinţă o Ordonanţă de Urgenţă, practic, o găselniţă, prin care gigacaloria (Gcal) nu se scumpeşte! Cum subvenţia pentru energia termică trebuie eliminată, autorităţile au înlocuit-o cu gaze din producţia internă, reuşind, astfel, să păstreze preţul actual la căldură şi apă caldă. Asta, însă, doar în situaţia în care şi primăriile vor continua să pompeze bani în “radeţi”. Prin aplicarea noii OUG, preţul gigacaloriei la poarta termocentralelor va rămâne neschimbat, a declarat pentru focus-energetic.ro Dan Plaveti, preşedintele ANRE.
“Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, ordonanţa de urgenţă pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale. Actul normativ instituie mecanisme de protecţie a consumatorului casnic şi a producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
„Începând cu data de 01 iulie 2011, prin derogare de la prevederile art. 98 alin. (3), art. 100 alin. (5) din Legea gazelor nr. 351/2004, pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, furnizarea gazelor naturale se realizează în condiţiile stabilirii pentru o perioadă de nouă luni, a unei structuri de amestec import-intern, în care ponderea cantităţilor de gaze naturale din import în amestecul lunar de gaze naturale să fie astfel stabilită încât pentru consumatorii menţionaţi mai sus, în perioada respectivă, preturile finale reglementate să rămână constante”, se arată în Ordonanţa de Urgenţă.
Legea gazelor prevedea acelaşi coş de gaze intern/import pentru toţi consumatorii, industriali sau casnici.
“Urmare a acestei măsuri, în perioada iulie 2011 – martie 2012, preţul gazelor naturale destinate consumului populaţie nu va fi majorat”, se mai arată în comunicatul Guvernului.
Potrivit OUG, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va stabili structurile de amestec gaze naturale (import-intern) pentru cele două segmente de piaţă create (n.r. – consumatorii casnici şi producţia de energie termică destinată
consumului populaţiei, pe de o parte, iar, pe de altă parte, restul
consumatorilor de gaze naturale) şi va monitoriza consumul de gaze pentru fiecare segment”, se mai arată în comunicat.
Subvenţia înlocuită cu gaze ieftine
Conform acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernul va elimina subvenţiile la căldură. În prezent, la energia termică se acordă trei tipuri de subvenţii: 45% din preţul combustibilului utilizat în termocentrale pentru producerea energiei termice (acordat de Guvern, de la bugetul de stat), o subvenţie acordată “radeţilor” de către autorităţile locale (în funcţie de banii de care dispune fiecare primărie în parte) şi o altă subvenţie acordată direct consumatorilor, în funcţie de veniturile acestora (acordate tot de la bugetul de stat). Prin acordul cu FMI se renunţă la cele 45 de procente alocate de la buget pentru combustibil. Primăriile vor putea acorda, în continuare, subvenţii, iar premierul Emil Boc anunţa, recent, că subvenţia individuală (ajutorul pentru încălzire) s-ar putea acorda pentru un venit pe mebmru de familie de 850 lei lunar (mai mare faţă de 615 lei, cât a fost iarna trecută).
Astfel, subvenţia de la bugetul de stat pentru achiziţia combustibilului în termocentrale (ce trebuie eliminată) este, practic, înlocuită cu o nouă facilitate, prin care termocentralele vor fi aprovizionate cu gaze ieftine, din producţia internă.
România, prin Petrom şi Romgaz, produce aproximativ 80% din necesarul de gaze naturale, restul fiind importat, prin intermediari, de la concernul rus Gazprom. În prezent, preţul recomandat de ANRE (încă din anul 2008) pentru gazele din producţia internă este de 497 lei/1000 metri cubi (circa 165 dolari/1000 mc). În schimb, preţul gazelor din import este acum de aproximativ 435 dolari/1000 mc şi, conform declaraţiilor preşedintelui Gazprom, Alexei Miller, până la sfârşitul anului va depăşi 500 dolari/1000 mc. Astfel, populaţia şi termocentralele vor plăti numai 165 dolari/1000 mc.
“Prin aplicarea acestei Ordonanţe de Urgenţă, preţul gigacaloriei va rămâne la fel la poarta termocentralei”, a declarat pentru focus-energetic.ro Dan Plaveti, preşedintele ANRE.
De remarcat, termocentralele produc agentul termic pe care îl livrează, apoi, “radeţilor” (sistemului centralizat de încălzire). Primăriile au putut şi pot în continuare acorda subvenţii “radeţilor”, în funcţie de sumele pe care le au în bugetele locale. De exemplu, în Capitală, preţul total al gigacaloriei este de 311 lei. Electrocentrale Bucureşti produce energia termică la un preţ de circa 150 lei/Gcal, restul fiind reprezentat de costurile Radet. Totuşi, facturarea către populaţie se face la un preţ de 124 lei (inclusiv TVA). Diferenţa dintre preţul real, de 311 lei, şi cel plătit de bucureşteni, de 124 lei, este suportată de la bugetul Primăriei Generale.
În consecinţă, dacă primăriile din ţară vor menţine subvenţiile, gigacaloria nu se va scumpi!
Cresc preţurile la alte produse
În schimb, se va majora preţul altor produse. Populaţia consumă, într-un an, circa 2,5 miliarde mc de gaze. În perioada 1 iulie 2011 – 31 martie 2012 (cât este valabilă noua OUG), se preconizează că termocentralele vor consuma aproximativ 1,7 miliarde mc. Astfel, circa 3,5 – 4 miliarde mc de gaze “vor dispărea” din coşul de gaze în cele 9 luni de valabilitate a OUG. România consumă anual aproximativ 13 – 14 miliarde mc, din care 10 miliarde sunt produse de Petrom şi Romgaz, iar 3 – 4 miliarde mc sunt importate de la Gazprom. Cum “vor dispărea” către populaţie cele 4 miliarde mc, înseamnă că se va importa mai mult, iar industria va plăti un coş majorat. Cel mai probabil, în medie, coşul de gaze pentru companii va fi format din 60% gaze din producţia internă şi 40% gaze din import. Practic, în coşul de gaze importurile se vor dubla (de la 20% la 40%), în condiţiile în care şi preţul gazelor ruseşti va creşte de la 435 dolari/1000 mc, la peste 500 dolari/1000 mc.
Astfel, toate bunurile pentru care se folosesc gaze naturale în procesul de producţie se vor scumpi. Cel mai la îndemână exemplu este pâinea: industria de panificaţie utilizează circa 1,2 – 1,5 miliarde mc de gaze anual, evident, pentru a coace pâinea. Chiar dacă preţul gazelor în costurile totale nu este enorm, cel mai probabil brutarii vor profita de majorarea preţului la gaze pentru a creşte preţul pâinii. Iar produsele de panificaţie au cea mai mare pondere, de 624 puncte, în indicele preţurilor de consum (IPC – “unitatea de măsură” a inflaţiei, care ia în considerare preţurile plătite de populaţie).
Reamintim, din 2005, strategia de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) este ţintirea directă a inflaţiei. Anul acesta, ţinta este de 3% plus/minus un punct procentual. La ultimul raport asupra inflaţiei, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a anunţat că BNR şi-a majorat prognoza de inflaţie pentru acest an de 3,6% la 5,1%. Dacă Isărescu “a scăpat” de problema majorării preţului gigacaloriei (care are o pondere de 115 puncte în IPC) şi de cea a preţului gazului (care are o pondere de 320 puncte), n-a scăpat de celelalte scumpiri, cauzate tocmai de scumpirea gazelor pentru agenţii economici!
