Aproape 90% dintre clădirile din România sunt ineficiente energetic, iar autorităţile publice ar trebui să dea un exemplu şi să investească în acest sector, spune Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
„În Europa, 75% din totalul clădirilor sunt ineficiente energetic. Această cifră, în cazul României, este şi mai mare, ne apropiem de 90%. Este motivul pentru care a fost nevoie de o directivă europeană care să vină cu obligaţii ferme. Este foarte, foarte important ca autorităţile publice să vină cu exemple pozitive şi să facă investiţii în acest domeniu. Cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumăm, iar eficienţa energetică trebuie abordată ca o resursă de energie în sine”, a afirmat oficialul ANRE.
Potrivit acestuia, Directiva europeană privind consumul energetic al clădirilor este deja aprobată şi se aşteaptă publicarea în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene.
„Sectorul de clădiri este cel mai mare consumator de energie din Europa, peste 40% din consumul de energie se produce în clădiri, rezidenţial, public şi industrial. Totodată, acelaşi sector este responsabil pentru o treime din emisiile de dioxid de carbon din Europa”, a mai arătat Nagy-Bege.
Clădirile publice reprezintă 64% din totalul imobilelor consumatoare de energie din România. Instituţiile de educaţie utilizează 354 kWh/mp/an, faţă de consumul clădirilor din celelalte sectoare, de 200-250 de kWh/mp/an.
De asemenea, oficialul ANRE spune că România ar putea avea o ţintă de 31-32% pentru energia regenerabilă în anul 2030, ceea ce reprezintă un salt semnificativ faţă de obiectivul de 24% pe care îl are ţara noastră pentru 2020.
”La nivelul UE, se discută acest pachet legislativ de energie curată pentru toţi europenii, pachet legislativ care conţine mai multe regulamente şi mai multe proiecte de directivă, cele mai importante fiind noua directivă pentru regenerabile, noua directivă pentru eficienţă energetică, pentru Uniunea Energetică şi pentru pieţele europene de energie”, a spus Nagy-Bege.
Potrivit acestuia, pachetul legislativ ar putea fi aprobat în timpul preşedinţiei austriece a Consiliului UE, adică în a doua parte a acestui an. În caz contrar, adoptarea se va întâmpla după ce România va prelua preşedinţia, de la 1 ianuarie 2019.
”Parlamentul European a aprobat deja ţinte foarte îndrăzneţe şi momentan părţile încearcă să-şi menţină poziţia, cu toate că se pare că ţintele stabilite de Parlament vor fi totuşi reduse. Pentru energia regenerabilă, Parlamentul a aprobat o ţintă de 35% şi, din informaţiile care mi-au fost aduse la cunoştinţă, se pare că sunt şanse să se aprobe 31% sau 32%”, a susţinut reprezentantul ANRE.
El a arătat că acesta este un salt semnificativ, faţă de 24% pentru anul 2020, cât este ţinta României, obiectiv pe care ţara noastră l-a atins încă de acum doi ani.
”Dar există argumente pentru o ţintă mai îndrăzneaţă. În ultimii 10 ani, costul tehnologiilor a scăzut semnificativ, iar argumentul Parlamentului pentru a stabili o ţintă mult mai mare decât cea din anul 2020 a fost că în cazul multor tehnologii, în câţiva ani, investiţiile vor fi rentabile chiar şi fără scheme de sprijin, deci nu ar mai fi un efort financiar suplimentar pentru consumatorii de energie”, a adăugat Nagy-Bege.
Parlamentul European a aprobat în luna ianuarie Directiva privind promovarea surselor regenerabile de energie, potrivit căreia ţările membre trebuie să ajungă, până în anul 2030, la o ţintă de 35% din consum care să provină din surse regenerabile. Iniţial, Comisia Europeană propusese 27%.
România are un target de energie regenerabilă de 24% pentru anul 2020, pe care l-a atins deja încă din anul 2016.
În plus, oficialul ANRE precizează că micii producători de energie regenerabilă vor avea în curând posibilitatea să furnizeze electricitate în reţea şi să compenseze factura emisă de furnizorul lor, la zece ani de la apariţia unei legi care le promitea persoanelor fizice acest lucru.
Între timp, legislaţia a fost modificată, iar OUG 24/2017, care modifică Legea 220, a venit cu câteva obligaţii pentru Ministerul Finanţelor privind modificarea legislaţiei în favoarea micilor producători, lucru care nu s-a întâmplat.
”Însă, de la începutul acestui an, am iniţiat discuţii mai intense cu Ministerul Finanţelor şi, spre bucuria mea, am găsit soluţii relativ repede. Practic, sunt trei subiecte care au fost discutate şi, sper eu, lămurite, în cadrul dezbaterilor privind Legea de aprobare a OUG 24”, a arătat Nagy-Bege.
Primul aspect se referă la faptul că un producător mic, casnic, nu va fi nevoit să se autorizeze pentru a genera electricitate.
”În Parlament va fi inclus în lege un articol prin care se exceptează aceşti mici producători de la obligaţia de a se autoriza pentru această activitate”, potrivit oficialului ANRE.
A doua problemă a fost modul de impozitare, însă aici lucrurile nu sunt încă foarte clare. Din declaraţia lui Nagy-Bege reiese doar că Ministerul Finanţelor s-a angajat să informeze în curând micii producători dacă şi cât vor plăti impozit pe venit din această activitate.
”Ministerul Finanţelor a spus că este o decizie de oportunitate dacă aceste persoane fizice ar putea să fie exceptate de la plata impozitelor pe veniturile realizate din activitatea de producţie de energie electrică. Nu ştiu dacă în lege va fi scris că vor fi exceptaţi sau va fi o decizie a Ministerului Finanţelor, important este că, chiar dacă nu se exceptează de la plata impozitelor, Ministerul Finanţelor a găsit şi va implementa o normă de impozitare a acestor persoane. Important este să fie clar pentru toată lumea dacă plăteşte sau nu impozit şi, dacă plăteşte, în ce formă şi în ce cuantum”, a arătat vicepreşedintele ANRE.
Al treilea subiect fierbinte a fost regimul de TVA.
”Există o decizie a Curţii Europene de Justiţie, care obligă toţi producătorii casnici de energie electrică din Europa să ţină evidenţa producţiei. Din păcate, acest termen de a ţine evidenţa, în interpretarea Ministerului Finanţelor, a fost egal cu obligaţia de a emite factură. Până la suma de 300.000 de lei, orice comerciant este exceptat de la plata TVA, iar un mic producător de energie nu va produce niciodată 300.000 de lei, dar, cu toate astea, în înţelegerea Ministerului Finanţelor, ei trebuie să emită factură”, a mai explicat Nagy-Bege.
Potrivit acestuia, a fost găsită o soluţie şi la această problemă, care ţine de faptul că tot în legislaţia europeană există posibilitatea ca persoanele fizice să împuternicească o altă entitate să emită factură pe numele lor.
”În cazul nostru concret, furnizorii de energie cu care aceşti mici producători au contract vor fi obligaţi să preia energia electrică produsă de aceşti consumatori, ei vor emite factură în numele acestor consumatori şi se vor compensa financiar. Propunerea ANRE a fost ca această compensare să se facă la preţul mediu din ultimele 12 luni de pe Piaţa pentru Ziua Următoare (piaţa spot a bursei de energie OPCOM – n.r.), dar este un proiect şi chiar acum voi merge în Parlament să susţin punctul de vedere al ANRE”, a adăugat oficialul autorităţii de reglementare.
