Comisia Europeană a adresat un avertisment Ungariei şi României cu privire la existenţa unei deviaţii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2017, informează un comunicat al Executivului comunitar.
În cazul României, care face deja obiectul unei proceduri de abatere semnificativă, Comisia recomandă Consiliului să adopte o decizie cu privire la măsurile ineficiente şi o recomandare pentru adoptarea de măsuri în 2018 şi 2019 pentru a corecta abaterea semnificativă.
Pe baza prognozelor de primăvară ale Comisiei şi a datelor pe 2017 validate de Eurostat, atât în România, cât şi în Ungaria abaterea de la traiectoria de ajustare structurală în 2017 a fost mai mare decât pragul de 0,5% din PIB.
În data de 16 iunie 2017, Consiliul a decis că o abatere semnificativă de la MTO a avut loc în România în anul 2016. Ulterior, pe 5 decembrie 2017, Consiliul a decis că România nu a luat măsuri efective ca răspuns la recomandările privind 2017. În anul 2017 balanţa structurală s-a deteriorat până la 3,3% din PIB de la 2,1% din PIB în 2016, ceea ce arată o abatere semnificativă de la ajustarea structurală recomandată. O evaluare generală a dus la concluzia că abaterea observată este una semnificativă.
Comisia Europeană a prezentat miercuri recomandările specifice fiecărei ţări pentru 2018, în care defineşte orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni.
Nu stăm bine nici cu trecerea la euro
Cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro, respectiv România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia, prezintă, în general, o convergenţă nominală considerabilă, însă niciunul nu îndeplineşte toate condiţiile nominale pentru aderarea la zona euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2018 publicat miercuri de Comisia Europeană, raport care evaluează progresele înregistrate de statele membre în direcţia aderării la zona euro.
Potrivit concluziilor raportului, toate statele membre vizate îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, în timp ce Bulgaria, Croaţia, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor.
Niciunul dintre statele membre nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II). Practic, înainte de a adera la zona euro, este necesar ca un stat membru să participe la acest mecanism, fără să cunoască tensiuni grave, timp de cel puţin doi ani.
„Comisia este dispusă să colaboreze cu statele membre care s-au angajat să se pregătească pentru o aderare de succes la zona euro prin consolidarea propriilor sisteme economic şi financiar. De exemplu, raportul nostru de convergenţă arată că Bulgaria îndeplineşte deja criteriile nominale de la Maastricht legate de stabilitatea preţurilor, de finanţele publice şi de convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Salutăm eforturile pe care le depun în prezent autorităţile bulgare în vederea participării la mecanismul cursului de schimb (MCS II), pentru a îndeplini şi criteriile de stabilitate a cursului de schimb”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
„Dacă dorim ca ţările să prospere în cadrul zonei euro, convergenţa economică reală este la fel de importantă ca şi convergenţa nominală. De aceea este important ca ţările care doresc să adopte moneda euro să stimuleze productivitatea, să sporească investiţiile, să îmbunătăţească situaţia ocupării forţei de muncă şi să soluţioneze problema inegalităţilor”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.
Pe lângă evaluarea condiţiilor formale pentru aderarea la zona euro, raportul publicat de Comisia Europeană constată că legislaţia nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare în niciunul dintre statele membre vizate, cu excepţia Croaţiei.
Comisia a examinat şi alţi factori menţionaţi în tratat de care ar trebui să se ţină cont la evaluarea sustenabilităţii convergenţei şi a constatat că statele membre din afara zonei euro sunt, în general, bine integrate în UE din punct de vedere economic şi financiar. Cu toate acestea, unele dintre ele se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi macroeconomice şi/sau au de a face cu probleme legate de mediul lor de afaceri şi de cadrul lor instituţional, care pot prezenta riscuri pentru sustenabilitatea procesului de convergenţă.
Separat, Comisia Europeană a informat că, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, sprijinul exprimat în favoarea aderării la zona euro a statelor membre din afara zonei euro care fac obiectul raportului de convergenţă a crescut cu patru puncte procentuale faţă de anul trecut, ajungând la 51%.
