Ambasada Franței la București, Camera Franceză de Comerț și Industrie din România (CCIFER) şi Secția română a Consilierilor pentru Comerț Exterior ai Franței propun autorităților române un parteneriat pentru relansarea sectorului energetic, conform standardelor europene, prin aplicarea a zece soluții practice, care vor duce la diminuarea reală a facturilor pentru consumatorul final, protejarea mediului înconjurător, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții pe termen lung și creşterea securității și a independenței energetice a României.
Măsurile sunt regrupate în “Cartea Albă a Energiei”, lansată în cadrul unei conferințe de presă. Ele au reieșit în urma analizării problemelor cu care se confruntă domeniul energetic din România în cadrul grupurilor de lucru ale CCIFER. Soluțiile sunt în corelație cu Strategia Națională pentru Energie a României și cu măsurile adoptate la nivelul Uniunii Europene.
“Cartea Albă a Energiei nu este o judecată de valoare sau o lecție dată autorităților romane. Dimpotrivă, este o propunere de parteneriat care se bazează pe ce avem noi mai bun de oferit: expertiză, tehnologie şi soluții inovante şi testate de către companiile franceze, ca o contribuție la relansarea sectorului energetic românesc. Companiile franceze își doresc o colaborare cu autoritățile române, pentru a putea pune în aplicare măsurile concrete, care vor permite o mai bună valorizare a potențialului imens pe care îl are Romania în sectorul energetic şi care îi vor permite să devină competitivă la scară europeană”, a declarat ambasadorul Franței la București, Henri Paul (foto).
„Dacă România vrea să fie un jucător la nivel regional și european pe piața energiei, dacă autoritățile vor să reducă facturile la energie pentru consumatorul casnic și economic și să protejeze mediul înconjurător, dacă vor să atragă investiții serioase și să consolideze securitatea și independența energetică a țării, atunci trebuie să aplice aceste 10 soluții cuprinse în Cartea Albă a Energiei. Sunt măsuri de bază, care vor permite relansarea sectorului energetic românesc și care pot fi puse în practică imediat”, a declarat, la rândul său, Yvonnick David, administrator CCIFER și coordonatorul proiectului Cărtii Albe.
„Experți români și francezi au colaborat, în cadrul grupurilor de lucru ale CCIFER, timp de mai bine de un an, la elaborarea acestor soluții pentru România. Ele reprezintă o gândire unitară, propun o viziune de viitor, care poate face din România unul dintre cei mai competitivi actori pe piața europeană a energiei”, a arătat şi Bruno Roche, președintele CCIFER.
Propuneri franţuzeşti
Cele zece măsuri cuprinse în Cartea Albă sunt grupate pe trei direcții strategice principale: ameliorarea eficienței energetice, crearea unei piețe echitabile şi armonizarea europeană.
Astfel, pentru creşterea eficienţei energetice, francezii propun stabilirea unui contract tip de “gestionare a energiei la nivelul clădirilor”. Este o practică folosită în Uniunea Europeană, iar contractul tip de gestionare a energiei se încheie între proprietarul și administratorul clădirii și stabilește nivelul de performanță energetică a clădirilor în timp; angajamentele reciproce pentru atingerea acestor obiective (modernizare instalații, confort termic, etc); bonusurile și sancțiunile dacă economia de energie propusă a fost realizată sau nu.
Printre avantaje se numără creșterea eficienței energetice a clădirilor, concomitent cu reducerea consumului de energie şi implicit a facturilor platite de consumatorul final. De remarcat, în România, consumul mediu de energie din locuințe este aproape dublu faţă de cea din Europa: 390 KWh/m²/ an, comparativ cu media europeană de aproximativ 220 KWh/m²/an). Alte avantaje se referă la scăderea consumului de combustibil, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea nivelul de siguranță a instalațiilor, dezvoltarea profesionalismul în acest sector (investiții, oportunități de afaceri, formare profesională, noi meserii, noi locuri de muncă), creşterea siguranţei și independenței energetice a țării.
O altă propunere se referă la construirea unui program operaţional dedicat eficienţei energetice a clădirilor. România a aderat la obiectivele UE privind reducerea consumului de energie cu 20% până în 2020. Potrivit normelor europene, România poate să creeze un program operaţional, prin care să aloce 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (359 milioane de euro până în 2013) pentru proiecte privind creșterea eficienței energetice a clădirilor.
Dezvoltarea cogenerării de înaltã eficienţă printr-un program naţional de modernizare a centralelor de producţie de energie termică în cogenerare reprezintă o altă propunere pentru creşterea eficienţei energetice. România este a treia piață din Europa în ceea ce priveşte sistemele centralizate de încălzire urbană, dar 96% dintre rețelele de termoficare urbane sunt într-o situație economică şi tehnică deficitară. România are aproximativ 30 de instalații majore de cogenerare în stare de funcționare, amplasate în cele mai mari 30 oraşe din țară, şi aproximativ 100 de rețele de termoficare. Cea mai mare parte a acestor instalații sunt învechite. Soluțiile Cărţii Albe se referă la un program naţional care să stabilească strategic investițiile necesare modernizării centralelor, pentru a asigura o distribuție echilibrată a energiei; introducerea unui bonus de cogenerare; lansarea de către autorităţile locale a licitațiilor publice pentru delegarea gestiunii integrate a acestor sisteme (producție – transport – distribuție) prin contracte de rezultat bazate pe indicatori de performanță.
Pe de altă parte, Cartea Albă propune şi acordarea unei vizibilităţi pe termen lung investitorilor prin angajamente ferme şi de durată din partea autorităţilor publice. Investițiile în domeniul energetic sunt pe termen lung (20-40 de ani). “Pentru a câștiga încrederea investitorilor, autoritățile trebuie să dezvolte o viziune de durată și transparentă, care să includă strategia în domeniul energiei, prioritățile, sursele de finanțare, stabilitatea cadrului reglementar, transparența relațiilor parteneriale”, se arată în Cartea Albă. Alte elemente care favorizează investițiile se referă la organizarea de licitații la nivel local, care să impună performanța în administrarea rețelelor de energie, actualizarea prețurilor la gaze și electricitate, plata datoriilor, dezvoltarea unei burse de energie la București. Printre avantajele anunţate de francezi se numără investițiile de miliarde de euro, cu efecte secundare în alte domenii economice; modernizarea infrastructurii energetice; relansarea economiei; crearea de locuri de muncă; reducerea consumului și a facturilor prin dezvoltarea unor sisteme performante energetic; contribuţia la securitatea și independența energetică a țării.
Favorizarea echităţii
Cartea Albă a Energiei propune reunirea autorităţilor de reglementare a sistemelor de încălzire într-o singură entitate. În locul celor patru ministere și două autorități de reglementare cu atribuții în domeniul energiei, ar fi nevoie de comasarea responsabilităților statului, pe de o parte, şi a autorităților de reglementare, pe de altă parte, într-o singură entitate tutelară şi o singură entitate de reglementare. Măsura este în conformitate cu normele europene. De remarcat, reprezentanta Ministerului Economiei, Anca Dobrica, prezentă la lansarea Cărţii Albe, a declarat că autorităţile române au altă opinie.
Francezii propun, de asemenea, pentru favorizarea ehităţii, definirea, împreună cu operatorii de reţele electrice şi cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a tendinţelor sistemului energetic, esenţiale pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Conform Directivei 2009/28/ CE, România are nevoie urgent de stabilirea, în mod transparent, a regulilor specifice referitoare la energiile regenerabile. Directiva prevede să se specifice modul în care se repartizează între investitori şi operatorii rețelelor costurile aferente adaptării rețelelor electrice, care preiau energia eoliană. Pentru a garanta siguranța şi echilibrarea rețelei, este necesară definirea unui plan de dezvoltare a sistemului energetic.
Pe de altă parte, în Cartea Albă se stipulează şi garantarea accesului transparent şi echitabil pentru operatori la gazele din producţie internă. Aproape 75% din consumul anual de gaz al României este asigurat din resurse interne. Preţul gazului de producţie internă, stabilit de ANRE la 497 lei/1000 metri cubi (circa 175 dolari/1000 mc), este mult mai mic decât cel de import, de aproximativ 400 dolari/1000 mc. “În aceste condiţii, este necesar ca mecanismele de alocare a cantităţilor de gaze şi excepţiile avute în vedere la aplicarea acestora să se înscrie într-un cadru de nediscriminare şi de transparenţă, în concordanţă cu legislaţia europeană”, se mai arată în Cartea Albă.
În ceea ce priveşte armonizarea europeană, francezii propun actualizarea standardelor de performanţă energetică pentru construcţiile noi şi pentru renovarea clădirilor pentru a reduce cu 30-35% decalajul României faţă de cerintele Directivei 2010/31/UE, precum şi elaborarea şi implementarea normelor de aplicare referitoare la energia regenerabilă în primul semestru al anului 2011. Printre avantajele anunţate se numără investiţiile în domeniul regenerabilelor, care se pot situa la 7-10 miliarde de euro în următorii zece ani. “Aceasta înseamnă şi locuri de muncă, dezvoltarea unor comunităţi locale şi a infrastructurii locale, creşterea competitivităţii energetice a României, îndeplinirea angajamentelor europene, precum şi creşterea securităţii şi independenţei energetice.
Ultima propunere a Cărţii Albe se referă la transpunerea în legislaţia română a celui de-al treilea pachet de măsuri legislative cu privire la pieţele interne de energie electrică şi gaze naturale ale Uniunii Europene, cu sprijinul operatorilor, în primul semestru al anului 2011.
Conform francezilor, pentru directiva în domeniul gazului a fost elaborat un text, în urma discuţiilor cu operatorii, acesta urmând să fie trimis Guvernului pentru adoptare, în timp ce pentru directiva privind electricitatea, discuţiile cu operatorii nu s-au finalizat încă.
