S-a deschis prima ediţie a Târgului Naţional de Energie organizată de Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul IEAS, la Palatul Parlamentului. Astfel, în perioada 19-22 septembrie, consumatorii se pot întâlni faţă în faţă cu reprezentanţii furnizorilor, pentru a analiza ofertele acestora. La această ediţie, sub deviza „Fii informat! Alege ce ţi se potriveşte!”, participă opt companii, respectiv cei patru furnizori tradiţionali – Electrica, ENEL, CEZ, E.ON, precum şi Tinmar Energy, Complexul Energetic Oltenia, MET şi Electromagnetica. Aceştia vor prezenta consumatorilor finali ofertele lor.
„Am vrut să fie o întâlnire face-to-face între furnizori şi consumatori. Va fi un bun prilej pentru companii să-şi prezinte ofertele şi serviciile, iar pentru consumatori să îşi aleagă în cunoştinţă de cauză oferta care li se potriveşte cel mai bine”, a precizat Ion Lungu, preşedintele AFEER.
Reamintim, de la 1 ianuarie 2018, piaţa de electricitate din România va fi complet liberalizată, iar Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) va controla doar preţurile consumatorilor alimentaţi în regim de Serviciu Universal.
Temperaturile medii în această iarnă vor fi mai mici cu un grad decât cele din iarna anterioară, care a fost extrem de grea pentru sectorul energetic, însă consumul de energie va fi acoperit în totalitate, a declarat Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, la deschiderea Târgului Naţionale de Energie – AFEER.
„Estimăm o scădere a temperaturii medii cu un grad, o acoperire în totalitate a consumului, o repartizare pe toţi producătorii, o analiză extrem de precisă a surselor şi modul cum ne îndeplinim aceste obligaţii. Programul este în avizare la ministere, au fost inserate observaţiile şi ne aşteptăm la o iarnă pe care, cu sprijinul producătorilor, a furnizorilor, cu sprijinul tuturor, să o trecem în condiţii normale, fără abateri”, a spus Vişan.
Acesta a precizat că, iarna trecută, unii furnizori nu au făcut decât să-şi maximizeze profitul, punând în pericol siguranţa sistemului energetic.
„În iarna extrem de sensibilă pe care am trecut-o, furnizorii au avut două abordări, una serioasă, care a pus în prim-plan siguranţa sistemului energetic, din partea unor furnizori care, în acest context, şi-au sacrificat interesul financiar în scopul acestui deziderat şi cărora le cer în continuare sprijinul şi pentru iarna viitoare. Am avut, din păcate, şi o a doua abordare, a unor furnizori care au pus în prim-plan doar interesul financiar, lăsând rezolvarea siguranţei sistemului energetic în seama Transelectrica şi a producătorilor de energie electrică”, a arătat oficialul ministerial.
Dispeceratul Energetic Naţional se aşteaptă ca în această iarnă să avem o situaţie similară cu cea de iarna trecută, când au existat consumuri-record de electricitate şi de gaze naturale, ca urmare a temperaturilor extrem de scăzute (minus 15-20 de grade) înregistrate pentru o perioadă de 7-10 zile, potrivit proiectului privind Programul energetic pentru iarna 2017 – 2018, elaborat de Ministerul Energiei.
„Pentru vârfurile de sarcină previzionate pentru iarna 2017-2018, Dispecerul Energetic Naţional a realizat balanţa producţie – consum în care a fost luat în considerare un scenariu plecând de la următoarele ipoteze: înregistrarea unei perioade de 7-10 zile geroase, cu temperaturi de minus 15 – 20 grade C; structura producţiei la vârful de seară fără aportul centralelor eoliene şi fotovoltaice (limitări naturale sau dictate de protecţii tehnologice), cu reduceri de putere, până la opriri, ale centralelor pe gaze naturale (presiuni mici în reţeaua de transport gaze naturale); la vârful de consum, valoarea medie maximă orară considerată este de 9.750 MW (identic cu cea înregistrată în ianuarie 2017. Valoarea maximă instantanee a fost de 9.991 MW)”, se arată în textul Programului de iarnă.
„Pentru a realiza stocurile de lignit, cel puţin la nivelul valorilor prevăzute în prezentul program de iarnă, este necesar ca toate exploatările şi depozitele de cărbune aferente, inclusiv depozitul U.M.C. Roşia, din cadrul C.E. Oltenia, să fie funcţionale, şi, de asemenea, transportul pe calea ferată între cariere şi centrale să se desfăşoare în mod corespunzător”, se mai arată în program.
Iarna trecută, consumul ţării de electricitate şi gaze naturale a ajuns la recorduri istorice, după ce temperaturile au coborât foarte mult la începutul lunii ianuarie, iar gerul a ţinut câteva săptămâni, cu temperaturi frecvente de minus 15-20 de grade. Tot în perioada ianuarie-februarie, preţul energiei s-a dublat pe bursă, ceea ce a dus în final la o scumpire a electricităţii pentru populaţie cu 8% de la 1 iulie 2017.
Profit record la CE Oltenia
Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) estimează că va obţine în acest an un profit de 230-250 de milioane de lei, după ce a raportat pierderi în ultimii trei ani, a declarat Sorin Boza, directorul general al companiei, la deschiderea Târgului Naţional de Energie – AFEER.
Totodată, producţia de energie electrică a complexului va creşte de la 13,2 TWh la circa 15 TWh.
„Este primul an pe care CE Oltenia îl va încheia pe profit, după trei ani de pierderi. Estimăm la finele acestui an un profit de 230-250 de milioane de lei, nu numai din preţul ridicat, ci şi dintr-o serie de acţiuni pe care CE Oltenia le are în derulare şi le vom continua anul următor, din scăderea costurilor de producţie”, a spus Boza.
Pe de altă parte, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a arătat că profitul Complexului Energetic Oltenia este esenţial pentru a da credibilitate companiei în faţa băncilor.
„Dezideratul este ca la Oltenia să facem profit în primul rând pentru a da credibilitate acestei companii vizavi de bănci. Avem de rambursat credite luate pentru realizarea condiţiilor de mediu la toate instalaţiile şi urmează ani grei, ani de graţie. Nu mărimea profitului ne interesează foarte mult, ci să realizăm programul de mentenanţă şi de investiţii, întrucât CE Oltenia este necesar pentru siguranţa sistemului energetic. Toate instalaţiile trebuie să răspundă concret şi la timp atunci când le vom cere”, a spus Boza.
Anul trecut, CE Oltenia a avut pierderi de 140 de milioane de lei, după ce, în 2015, rezultatul negativ a fost de 960 de milioane de lei.
