Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în trimestrul IV 2010, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2308 lei pe gospodărie şi 797 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1906 lei lunar pe gospodărie (658 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 402 lei lunar pe gospodărie (139 lei pe persoană). Ceea ce reprezintă o scădere destul de importantă faţă de trimestrul IV 2009, când veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2390 lei pe gospodărie şi 823 lei pe persoană, iar veniturile băneşti au fost, în medie, de 1952 lei lunar pe gospodărie (672 lei pe persoană), în timp ce veniturile în natură au fost de 439 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană). La scăderea veniturilor s-a adăugat şi inflaţia, care a fost de 7,96% (decembrie 2010/decembrie 2009).
Pe de altă parte, cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul IV 2010, în medie, de 2114 lei lunar pe gospodărie (730 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,6% din nivelul veniturilor totale. Şi la capitolul cheltuieli, românii au stat mai bine, în 2009, deşi a fost tot an de criză, decât în 2010: acestea au fost, în trimestrul IV 2009, în medie, de 2143 lei lunar pe gospodărie (738 lei pe persoană) şi au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale. Ceea ce înseamnă că românii au câştigat mult mai puţin în ultimul trimestru din 2010, faţă de acelaşi interval al anului anterior şi, chiar dacă au cheltuit mai mult, nu s-a văzut la fel în “bugetul” propriu. Reamintim, în ultimul trimestru al anului 2009 au avut loc alegeri prezidenţiale în România.
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,6% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de trimestrul I, cu 2,1 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 0,4 puncte procentuale faţă de trimestrul III 2010). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul IV 2010, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 25,3%, veniturile din agricultură cu 2,5%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,6% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,6%. O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (17,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,6%).
În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 61,7% din salarii, de 23,9% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,4% din total.
În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,1% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,9% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,2% din veniturile gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (27,6%) şi celor salariale (25,7%).
Românii nu renunţă la alcool şi tutun
Cei mai mulţi bani “s-au dus” pe cheltuielile de consum: 72,7% în trimestrul IV 2010, totuşi, mai mult decât în trimtestrul IV 2009, când, din totalul cheltuielilor, românii au folosit pentru consum 70,7%. La capitolul “taxe şi impozite”, procentul este acelaşi: 15% în ultimul trimestru din 2010 şi 15,1% în 2009.
Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2010, în medie, 40,8% din consumul gospodăriilor (40,7% în trimestrul I, 41,4% în trimestrul II, respectiv 41,0% în trimestrul III 2010). Pentru aceleaşi produse, românii au cheltuit, în trimestrul IV 2009, în medie, 40,3%.
Un lucru este clar: românii nu renunţă la alcool şi tutun: în ambele perioade 7,6% din totalul cheltuielilor de consum s-au dus pentru aceste produse! În schimb, nu şi-au mai cumpărat îmbrăcăminte şi încălţăminte (cheltuieli de 6,1% în trimestrul IV 2010, faţă de 6,6% în 2009), nici mobilă (4% în 2010, faţă de 4,8% în 2009) şi au redus şi cheltuielile pentru educaţie (de la 0,9% în 2009, la 0,7% în 2010). Au crescut, în schimb, cheltuielile cu sănătatea (de la 4,3% în ultimul trimestru din 2009, la 4,5% în 2010), cu transporturile (de la 5,6% în 2009, la 5,9% în 2010) şi cu electricitatea, apa caldă şi căldura (de la 16,2% la 16,6%).
