Banca Naţională a României (BNR) a urcat prognoza de inflaţie pentru 2010 la 3,5% (de la 2,6%) şi estimează pentru 2011 o rată de 2,7%, a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial prinvind inflaţia. El a mai spus că BNR a menţinut ţinta de inflaţie pe aceşti doi ani, la 3,5% plus/minus un punct procentual, respectiv 3% plus/minus un punct procentual. Mugur Isărescu a punctat că rata inflaţiei va reintra în intervalul ţintit încă din prima parte a acestui an, iar la începutul anului viitor este posibil ca inflaţia să intre sub intervalul de variatie ţintit. De remarcat, proiecţiile BNR sunt făcute pe actualele ponderi ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Pe 12 februarie, INS va publica noile ponderi, care, probabil, vor influenţa şi prognozele prezentate de BNR.
Conform guvernatorului BNR, “cea mai mare bătaie de cap“ privind rata inflaţiei au dat-o ţigările, mai exact majorarea accizelor, din cauza cărora ţinta pe 2009 (de 3,5% plus-minus un punct procentual) a fost depăşită. Reamintim, anul trecut s-a încheiat cu o inflaţie de 4,74% (faţă de maxim 4,5% cât a ţintit BNR), din cauza tutunului. Astfel, ţigările şi băuturile alcoolice, deşi reprezintă 6% din coşul de consum al românilor (pe baza căruia Institutul Naţional de Statistică – INS calculează Indicele Preţurilor de Consum – IPC, care este unitatea de măsură a inflaţiei), a avut cea mai mare contribuţie, de 1,8 procente, în cele 4,74% ale inflaţiei. În acelaşi timp, preţurile administrate (gaz, curent electric, medicamente, poştă etc) au avut o contribuţie de 0,6%, preţurile volatile (combustibili, fructe, legume, ouă etc) – 0,7%, iar preţurile libere – 1,6%. Reamintim, încă din august 2005, strategia de politică monetară a BNR o reprezintă ţintirea directă a inflaţiei.
¤ Preţurile administrate vor contribui cu o treime la inflaţie
Deşi guvernatorul Isărescu (un anti-fumător “înrăit”) consideră că, în continuare, tutunul reprezintă cea mai mare provocare pentru inflaţie, graficele prezentate par să arate altceva. Conform BNR, din cele 3,5 puncte procentuale cât se estimează că va fi inflaţia în 2010, 0,7 procente vor reprezenta contribuţia tutunului, 0,8% – combustibilii, 0,9% – preţurile libere (fără tutun şi combustibili). Cea mai mare contribuţie o vor avea, însă, în acest an, preţurile administrate – de 1,1%! Adică aproape o treime din inflaţie va fi dată de preţurile administrate. Anul trecut, de exemplu, toate preţurile administrate au reprezentat 19,1% din coşul INS. În categoria preţurilor administrate (adică acelea dictate, într-o formă sau alta, de autorităţi, de stat) intră preţul la curent electric, gaze, căldură, apă caldă şi rece, canal, salubritate, medicamente, poştă, biletele de tren, la RATB, metrou, abonamentele la radio şi televizor. Pentru stabilirea IPC, Institutul de Statistică stabileşte, pe baza unor anchete, ponderile pe care fiecare dintre produse le are asupra bugetului unui român. De exemplu, biletele CFR au o pondere de 14 puncte (din 10.000, cât ia în calcul INS), abonamentele la maşină – 51, apă, canal salubritate – 252, medicamentele – 354, iar poşta – numai 2 puncte. Altfel spus, dacă serviciile poştale s-ar scumpi cu 100%, nici nu s-ar vedea în inflaţie! În schimb, curentul electric (506 puncte), gazele (316 puncte) şi energia termică (138 puncte) au, împreună, o pondere de 960 puncte (aproape 10% din coşul INS).
Astfel, preţul la energie electrică, termică şi gaze naturale vor avea o mare influenţă în inflaţie, în acest an.
¤ Internul ca şi importul
De remarcat, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) este cea care stabileşte preţurile, pentru populaţie la gaze, energie electrică şi, în mare parte, şi la energia termică. Gazele naturale sunt foarte importante, pentru că ele sunt utilizate nu numai la încălzirea locuinţelor, ci şi la producerea energiei electrice şi termice. România utilizează aproximativ 70% din gazele necesare din surse interne (produse de Petrom şi Romgaz), iar 30% – din import (prin intermediari, de la unicul furnizor, concernul rus Gazprom).
În privinţa gazelor, BNR va avea două mari probleme: preţul intern al gazelor şi preţul extern al ţiţeiului. Cum nu există o bursă internaţională pentru gaze, preţul acestora este determinat pe baza unor formule, de preţul internaţional al ţiţeiului, cu un decalaj de 9 luni. Ceea ce înseamnă că banca centrală va trebui să urmărească foarte atent ce se întâmplă cu petrolul pe pieţele externe. De altfel, BNR a lansat o prognoză şi “merge” pe un preţ mediu al ţiţeiului de 79,8 dolari/baril în 2010 şi 85,6 dolari/baril în 2011.
O altă problemă a BNR o va reprezenta anunţata aliniere a preţului gazelor din producţia internă cu cele din import. Conform ministrului Economiei, Adriean Videanu, România trebuie să prezinte Bruxelles-ului un program de aliniere, ceea ce, de fapt, înseamnă un program de majorare a preţului intern al gazelor până la cel de import. În prezent, gazele din producţia internă costă aproximativ 165 dolari/1000 mc, în timp ce gazele din import costă circa 300 dolari/1000 mc.
Astfel, contrar opiniei guvernatorului BNR, nu tutunul, ci gazele vor fi cele care vor influenţa cel mai mult inflaţia!
