Bucureştiul continuă să fie una dintre cele mai poluate capitale din Uniunea Europeană, praful fiind cel responsabil de calitatea proastă a aerului din oraş. Chiar şi aşa, nivelul de poluare a scăzut în ultimii ani, potrivit măsurătorilor făcute în opt puncte din Bucureşti şi împrejurimi. Cert este că principalii factori care au dus la poluare sunt traficul, amenajările peisagistice şi excrementele de câini.
Un studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile Europolis, care a analizat calitatea aerului din Capitală, arată că cele mai periculoase substanţe pentru sănătatea publică sunt două tipuri de pulberi în suspensie, PM10 şi PM2,5, deoarece acestea au depăşit cel mai frecvent limitele considerate acceptabile de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UE. PM10 şi PM2,5 se găsesc în praful din atmosferă şi sunt compuse, în cea mai mare parte, din funinginea care rezultă de la motoarele diesel. Pulberile în suspensie sunt mai periculoase cu cât sunt mai fine deoarece sunt inhalate cu uşurinţă şi ajung în plămâni.
În anul 2010, toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului din zona Capitalei au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor limită care măsoară aceste substanţe poluante. Cea mai poluană zi din 2010 s-a dovedit a fi 23 decembrie, când concentraţiile de PM10 din atmosferă au fost de trei ori mai mari decât limitele maxime, iar cele de PM2,5 (particule mai periculoase), de şase ori mai mari.
Statistica morţii
Consecinţele asupra sănătăţii locuitorilor Capitalei sunt „extrem de grave”, se arată în studiu. Dacă în perioada 2004-2009 ar fi fost respectate limitele impuse de UE, peste 800 de adulţi şi 320 de nou-născuţi ar fi putut fi salvaţi, spune Irina Boţa, de la centrul Europolis. „Chiar dacă este vorba despre o aproximare statistică, aceste decese ar fi putut fi evitate”, a explicat ea. Dacă ne-am încadra în limitele recomandate, numărul persoanelor internate cu afecţiuni respiratorii cronice ar putea fi redus cu aproximativ 300 de cazuri, iar statul ar putea economisi în jur de 400.000 de RON, numai prin evitarea spitalizării acestora, se mai arată în studiu.
Pericolul din Capitală
Cele mai poluate zone din Capitală sunt cele aflate în apropierea Cercului Militar şi a cartierului Mihai Bravu, unde staţiile de monitorizare a calităţii aerului au înregistrat medii anuale de poluanţi de două ori mai ridicate decât valoarea limită impusă de UE şi OMS. Alte zone foarte poluate ale Bucureştiului sunt, în ordine descrescătoare, Drumul Taberei, Titan şi Lacul Morii. Cele două staţii de monitorizare din apropierea Capitalei au înregistrat valori mai scăzute pentru zona Măgurele şi Baloteşti. Pentru celelalte sectoare ale Capitalei nu se cunosc informaţii mai concrete deoarece nu există staţii de monitorizare în apropiere.
Panseluţa cu bucluc
Silvian Ionescu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, consideră că principalele cauze ale poluării aerului din Capitală sunt traficul, „pământul de la panseluţe” şi defrişările pădurilor din jurul Bucureştiului. „Oraşul este construit pentru 100.000 de maşini, maxim 150.000; acum sunt un milion”, a precizat comisarul. „Fiecare primar, de la Chiliman la Poteraş, vrea să facă mai frumos spaţiul verde şi se chinuie să pună panseluţe. Se pun panseluţe, se pune şi un strat de pământ vegetal şi o să vedeţi, în toate sectoarele, pământul vegetal depăşind bordura de ciment sau de asfalt”, a spus Ionescu. „PM10 în atmosferă este din cauza pământului spălat de ploaie. Se usucă, trec maşinile peste el şi se ridică în atmosferă”, explică Ionescu.
Totuşi, nu Bucureştiul este cel mai „prăfuit” oraş din ţară. Ministerul Mediului aşteaptă avizul conform în care România intră în procedură de infringement penru depăşirea indicatorului PM10. „Avizul conform este emis pentru Galaţi, zona de nord şi Timişoara. Aici, de vină sunt amenajările peisagistice, unde pământul pus în exces a dus la poluare”, a spus Silvian Ionescu.
O altă cauză a poluării este lipsa de arbori. „Bucureştiul este oraş de câmpie şi ar fi trebuit să-i rămână în picioare perdelele de protecţie care au fost tăiate cu mult sârg şi care trebuie refăcute”, crede comisarul şef. „Un arbore poate reţine şi 50 de kilograme de praf”, explică Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedinte al asociaţiei Eco Civica. El oferă şi alte motive care să explice nivelul foarte ridicat al poluanţilor din aer. „20% dintre străzile din Bucureşti sunt neasfaltate”, spune el.
Inhalăm excremente de câine
Nicolae Rădulescu-Dobrogea a ţinut să atragă atenţia asupra pericolului de poluare pe care îl reprezintă excrementul de câine. „În fiecare zi, cinci tone de excremente de câine sunt produse de cei aproximativ 100.000 de câini din Bucureşti, cu sau fără stăpân. Acestea ajung la faza de praf într-o lună. Statistica bolilor parazitologice indică o adevărată explozie a acestora cauzată şi de acest factor de risc”, explică el.
Cel mai mare pericol pentru sănătatea oamenilor îl reprezintă, însă, hidrocarburile cancerigene. Alţi factori poluanţi sunt plumbul, asbestul şi diverse insecticide din atmosferă.
Demisiile responsabililor
„Toate acestea sunt din cauza incompetenţei autorităţilor publice de a ne proteja sănătatea şi viaţa”, a declarat Costel Popa, preşedintele Ecopolis. „De aceea, solicităm demiterea de urgenţă a celor responsabili şi solicităm primarului Bucureştiului o poziţie oficială, un plan de urgenţă de remediere a situaţiei şi găsirea responsabililor direcţi pentru această situaţie”, a completat Costel Popa.
