Cel mai puternic laser din lume, care se construieşte lângă Bucureşti, la Măgurele, a fost asamblat și au început deja primele teste, a declarat profesorul Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele, care estimează că la toamnă va fi obținut primul fascicul laser.
”A început etapa a doua a implementării, în care se instalează și se testează diferitele componente ale marilor echipamente și ale experimentelor. S-a trecut în linie dreaptă spre finalizare. Sunt instalate toate componentele, dar testarea se face progresiv”, a declarat pentru News.ro profesorul Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele.
El afirmă că până acum testele arată bine și sunt în grafic.
”Intenția este să obținem în toamnă primul fascicul laser, sigur, de putere mai mică. Până se va ajunge la parametri maximi, de 10PW, va mai dura”, a adăugat Nicolae Zamfir.
Managerul proiectului precizează că aceste teste vor dura doi ani.
”Undeva în vara lui 2019 sperăm să fim operaționali în întregime”, a spus Zamfir.
Acesta spunea în luna martie, într-un interviu acordat News.ro că atunci când va fi operaţional, ELI-NP va fi cel mai important centru de cercetare ştiinţifică din România. Laserul va ajuta la descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul, de exemplu, sau va putea ajuta la identificarea completă a conţinutului butoaielor cu deşeuri radioactive, fără a fi desfăcute, un lucru extrem de dificil în prezent.
Investiţia este estimată la 300 de milioane de euro și este finanţată din fonduri europene.
Implementarea proiectului a început în ianuarie 2013 și până în prezent lucrările sunt aproape în grafic, câteva luni de întârziere la construcţie, iar bugetul nu a fost depășit, afirmă managerul proiectului.
Este cel mai puternic laser din lume, avem cele mai performante echipamente și cel mai strălucitor fascicul Gamma.
140 de persoane lucrează în total la acest proiect, din care 120 sunt cercetători români şi străini din întreaga lume, care au venit să lucreze la cel mai mare proiect ştiinţific în care este implicată România.
”Continuăm recrutările, de evaluare a angajaţilor, de angajări. Sunt circa 140 de persoane care lucrează în total la acest proiect, din care numai 20 reprezintă partea administrativă, restul, 120, sunt cercetători. Din cei 120, o treime sunt români din România, o altă treime sunt străini, iar cealaltă treime sunt români care au lucrat ani de zile în străinătate şi au revenit în ţară special pentru acest proiect, ei aflându-se în diverse stadii academice. Avem cercetători din Japonia, China, Coreea, India, Vietnam, Polonia, Turcia, Bulgaria, Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Canada”, spunea Zamfir în luna martie, pentru News.ro.
Autoritățile spun că proiectul va repune România pe harta globală a cercetării.
Investiția este destinată cercetărilor fundamentale.
”Instrumentul este cu mult peste orice alt instrument existent în lume. Ne aşteptăm la fenomene noi, să descoperim legi noi. Pot exista aplicaţii indirecte, de exemplu obţinerea fasciculelor accelerate de protoni pentru a trata cancerul. Dar deocamdată sunt cercetări fundamentale până să obţii acel fascicul de proton accelerat. Deci nu suntem în etapa în care să spunem că într-un an-doi, se descoperă tratament pentru cancer. Dar sunt şi cercetări aplicative, de exemplu noi radioizotopi. Aceştia sunt izotopi, elemente care se numesc şi radiofarmaceutice. Un exemplu este iodul radioactiv pentru tratarea glandei tiroide. Un alt izotop este cel de la tomografe. Şi există posibilitatea să se obţină alte elemente care nu s-au obţinut până acum ca să poate fi studiate ulterior pentru tratarea unor boli, de exemplu cancer, boli cardiovasculare, care se pot trata cu nişte izotopi radioactivi. Noi vom face partea de cercetare ca să punem în evidenţă posibilitatea şi apoi urmează tehnologia”, a subliniat Zamfir.
Laserul va folosi și la testarea materialelor care se folosesc în misiunile spaţiale, care sunt trimise în perioade îndelungate de timp.
”Materialele din care sunt alcătuite aceste rachete, sateliţi, îşi schimbă proprietăţile, în urma bombardamentelor cu radiaţii cosmice. Deci e bine de ştiut cum să schimbă proprietăţile. Iar la ELI se vor face simulări despre radiaţiile cosmice şi se vor face cercetări de materiale”, punctează șeful proiectului.
Mai sunt aplicaţii în gestionarea materialelor nucleare, se va putea face o caracterizare a deşeurilor radioactive.
”Este o idee de acum 30 de ani, de folosire a unor fascicule accelerate de protoni de particule care să inducă reacţii în deşeurile radioactive. Însă ideea nu a fost pusă în aplicare pentru că acceleratorul de particule ar costa prea mult şi niciun stat nu îşi permite să investească aproape 1 miliard de euro într-un asemenea accelerator. Dacă se obţin fascicule accelerate de particule cu laserul, atunci acceleratorul va fi mult mai ieftin. Şi va putea duce la transmutaţie, la modificarea componenţei izotopice a deşeurilor radioactive”, a adăugat el.
În plus, peste tot în lume există cantităţi impresionante de deşeuri radioactive, care nu pot fi puse la gunoi în mod normal și există țări, precum Germania, unde problema deşeurilor radioactive istorice nu este rezolvată.
”Sunt nişte butoaie de 100-200 de litri şi nimeni nu ştie ce e în ele. Potrivit noilor reguli, nu poţi depozita dacă nu ştii ce este în ele. Dar procedura e atât de complicată încât face prohibitivă această analiză. Sunt ţări cu sute de mii de astfel de butoaie. La ELI este propusă o metodă de a le caracteriza fără să le desfaci, care ar fi un mare avantaj”, a concluzionat Zamfir.


