Acasă MediuDezvoltare Durabila Legea lemnului de foc combătută de forestierii bucovineni

Legea lemnului de foc combătută de forestierii bucovineni

de L M

lemn focAsociaţia Forestieră Bucovina a reacționat la proiectul de amendare a Codului Silvic, considerând că subminează piața lemnului și deschide posibilități de clientelism la resursa din pădure. Mai mult, deși legea are în prim plan asigurarea cu lemn de foc a populației, asociația dă ca sigură creșterea prețului pentru acest tip de lemn, dacă de adoptă proiectul legislativ.

Cele mai multe vehemente reacții ale Asociaţiei Forestiere Bucovina se referă la accesul la lemnul din fondul forestier de stat, la cine execută lucrările de tăiere din care rezultă lemnul pentru foc și la modul ce comercializare a acestuia.

„Constatăm cu regret că propunerile de modificare a Codului Silvic înregistrate la Senat sub nr. B164/2017, punctul 12 art. 59 (51-57), de un grup de parlamentari PSD, vor bulversa ireversibil piața lemnului, vor duce la distrugerea capitalului privat din sectorul de exploatare și industrializare a lemnului și vor scumpi lemnul de foc pentru marea majoritate a populației”, se arată în Punctul de vedere comun primis de Asociaţia Forestieră Bucovina.

Forestierii bucovineni atrag atenția că, potrivit propunerii legislative de modificare a Codului Silvic, necesarul de lemn de foc este de 18 milioane mc, în condițiile în care, conform EUROSTAT, anual s-a valorificat ca lemn de foc un volum de circa 5 milioane mc. „Cum motivează specialiștii care au redactat textul diferența de 13 milioane mc?”, se arată în document, în condițiile în care din pădurile statului, la care se referă noul act normativ, se pot recolta circa 9 milioane mc, din care 4 milioane mc reprezintă lemnul de foc.

„Cantitatea de lemn de foc recoltată legal este aceeași indiferent de cine o valorifică. Am susținut și susținem valorificarea lemnului din pădurile proprietatea publică a statului prin agenți economici pentru a permite, competitivitatea, dezvoltarea comunităților locale, dezvoltarea mediului de afaceri și a capitalului românesc”, precizează documentul.

„Sub masca populistă a asigurării lemnului de foc pentru populație un grup de foști angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor (RNP), acum parlamentari, au strecurat în proiectul de modificare a Codului Silvic prevederi ce contrazic principiile concurenței și liberul acces la resursa de masă lemnoasă. Prin aceste modificări se forțează facilitarea accesului operatorului economic RNP la peste 70% din volumul de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului de care va profita discreționar, pe alese, evitând valorificarea acestuia prin licitație publică, instituidu-se monopolul de stat pe piața lemnului de foc precum și pe piața lemnului de lucru subțire”, susțin forestierii, care consideră „inacceptabilă propunerea prin care se urmărește vânzarea directă a lemnului rămas nevalorificat, evitându-se astfel concurența unei licitații publice. Adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei noi clase de privilegiați care vor avea acces, pe bază de recomandare, la lemnul oferit de stat”.

Cât privește asigurarea lemnului de foc pentru populație, aceasta este reglementată de Ordinul 413/2001, iar prin modificările și completările preconizate a fi aduse Codului Silvic se ajunge la suprareglemenatrea problemei.

„Considerăm că aprovizionarea cu lemn de foc va fi mult mai dificilă în special în zonele din sudul țării unde suprafața fondului forestier nu poate acoperi necesarul de lemn de foc, iar agenții economici din centrul și nordul țării nu vor mai dispune de volumele necesare pentru a aproviziona și această regiune”, conchide Asociaţia Forestieră Bucovina.

Propuneri

Asociația vine și cu propuneri pentru rezolvarea problemei lemnului de foc. În primul rând, ar fi oportună eliminarea TVA la vânzarea lemnului de foc către persoane fizice. Măsura va reduce prețul lemnului, dar în același timp va elimina și evaziunea de pe acest segment de piață. Ar fi necesară și adoptarea Legii biomasei prin care să fie valorificate resursele lemnoase provenite din resturi de exploatare, vârfuri, crengi, din vegetația aflată în afara fondului forestier, a resturilor provenite din agricultură(paie, coceni, resturi), precum și acordarea de facilități și sprijin din partea statului pentru realizarea lucrărilor de izolare termică a clădirilor și utilizarea instalațiilor solare pentru asigurarea apei calde menajare.

În plus, UAT-urile, prin intermediul serviciilor sociale specializate, ar trebui să identifice persoanele nevoiașe și în baza unui estimat să lanseze proceduri publice de achiziție a lemnului de foc pe care să îl pună la dispoziția acestora. În final, ar trebui adoptată o strategie forestieră națională, prin care să se urmărească creșterea suprafeței și a productivității pădurii astfel încât să fie satisfăcute necesitățile populației, care cresc odată cu creșterea nivelului de trai.

„Având în vedere cele precizate solicităm retragerea celor 7 noi aliniate introduse la art. 59 (5) din propunerea legislativă înregistrată la Senat sub nr. B164/2017. După 27 de ani de economie de piață, concurențială, nu putem accepta o lege de naționalizare a unei resurse sau a unor activități economice private chiar și sub masca unei crize de resursă”, completează documentul.

din aceeasi categorie