PSD vrea să modifice, din nou, Codul Silvic, varianta de acum fiind considerată insuficientă pentru a acoperi nevoile actuale, de protecție a pădurii, dar și a populației. Mai exact, modificările propuse vor să rezolve problema lemnului de foc pentru populație, concomitent cu introducerea unor măsuri care să combată tăierile ilegale. Dacă legea va fi votată în această formă, se va produce o discriminare între locuitorii care se încălzesc cu lemne, va destabiliza industria lemnului și va afecta serios veniturile Romsilva, al treilea angajator din România. În plus, se va da drumul la construirea de gropi de gunoi în pădure.
Mai mulți deputați și senatori PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, au promovat un proiect legislativ prin care se aduc modificări și completări Codului Silvic. Scopul declarat al modificărilor este de a reduce tăierile ilegale și asigurarea lemnului de foc pentru populație. Unele măsuri sunt binevenite, dar altele au caracter pur populist.
Proiectul de lege prevede că ocolul silvic de pe teritoriul unei unități administrativ teritoriale are obligația de a asigura administrarea și/sau serviciile silvice pentru proprietățile sub 30 ha de pădure, la solicitatea proprietarului sau a deținătorului acelei păduri, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică. Paza și administrarea se va face și pentru acele suprafețe unde nu se știe care este proprietarul. Banii pentru aceste servicii vor fi asigurați de către stat, prin bugetul autorității centrale care se ocupă de silvicultură.
Nici proprietățile mai mari de 30 ha nu rămân nepăzite. Costul serviciilor este calculat potrivit unei metodologii ce va fi parte integrantă a acestei legi și va fi suportat de către proprietar sau de succesorul său în drepturi; dacă nu plătește, va fi executat silit.
Proprietarilor sau deținătorilor de drepturi asupra suprafețelor de pădure sub 30 ha li s-a rezervat dreptul de a exploata 5 mc/an/ha, pentru terenurile date în administrare pentru cel puțin 10 ani. În forma actuală, proprietarii aveau dreptul la 3 mc/an/ha.
Prejudicii și despăgubiri
Tot prin acest proiect se aduc precizări cu privire la modul în care poate fi exploatată pădurea. Ca și până acum, amenajamentele silvice sunt documentele de bază pentru exploatarea masei lemnoase. Acolo unde ele nu există, se aplică prevederile ședinței de avizare tehnică. Dacă nu se rezolvă problema întocmirii amenajamentului în cursul unui an, se suspendă prevederile amenajamentului silvic până la avizare. Mai exact, nu se va mai putea tăia lemn de pe suprafețele ce intră în cadrul acelui amenajament. În acest fel, se înlătură posibilitatea folosirii incertitudinii generate de lipsa unui amenajament silvic legal.
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului se referă la reîmpădurirea terenurilor ce au suferit tăieri ilegale sau tăieri de produse accidentale, pe suprafețe compacte de minimum 0,5 ha. Prin modificările vizate se impune proprietarului să reîmpădurească aceste suprafețe în cel mult două sezoane de vegetație, cu unele excepții generate de starea vremii. Sunt binecunoscute situațiile în care, prin tăieri ilegale, s-au defrișat suprafețe însemnate, iar proprietarii nu au luat măsuri de îndreptare a situației. Proiectul întărește prevederile din Codul Silvic prin care, dacă proprietarul nu realizează aceste lucrări, ele vor fi făcute pe banii statului, cu recuperarea sumelor de la acesta.
Tot ca măsură de combatere a tăierilor ilegale, prin proiect se introduce plata despăgubirilor pentru prejudiciile aduse mediului, alături ce cele aduse pădurii. Astfel, valoarea pagubei crește proporțional cu funcția îndeplinită de pădure, de la un plus de 0,5 din valoarea prejudiciului adus pădurii și până la 1,5 din valoarea prejudiciului pentru pagube făcute în fond forestier cu funcție specială de protecție.
Gropi de gunoi în pădure
Una dintre prevederile din proiectul legislativ care, cel mai probabil, va genera mari discuții, se referă la cazurile în care se permite scoaterea definitivă din fondul forestier a unor suprafețe, chiar dacă acest lucru se poate face numai cu condiția compensării acestora și plata anticipată a obligațiilor bănești. Față de cazurile deja stipulate de Codul Silvic, mai pot fi scoase din fondul forestier suprafețele ocupate cu „situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, centre de management al deșeurilor”. Mai exact, prin această completare, se dă drumul la construirea de gropi de gunoi în pădure.
Lemn de foc pentru cetățenii norocoși
Cea mai importantă parte a proiectului de lege se referă la lemnul pentru foc. În toamna anului trecut, prețul lemnului de foc a explodat pe fondul înăspririi măsurilor de combatere a tăierilor ilegale, fapt ce a dus la diminuarea semnificativă a cantităților disponibile pe piață.
„În 2016, în baza Planului de administrare și management pentru perioada 2016-2020 al directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) Romsilva, a fost elaborată Metodologia privind stabilirea comunităților locale care au nevoie de lemn de foc din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de RNP. Astfel, la nivel național au fost identificate 3.683 de comunități locale, în raza a 2.035 unități administrativ teritoriale, care depind în asigurarea lemnului pentru foc destinat încălzirii locuințelor de pădurile statului. Volumul total de lemn de foc necesar încălzirii locuințelor stabilit împreună cu reprezentanții unităților administrativ-teritoriale este estimat la 7, 153 milioane mc”, se arată în Nota de fundamentare.
Potrivit INS, necesarul de lemn pentru foc, în 2009, era de 19,45 milioane mc, în condițiile în care volumul mediu de lemn pe picior recoltat este de circa 18 milioane mc anual. „Din acest volum, în prezent se poate asigura un procent de circa 70% din necesarul de lemn de foc necesar încălzirii locuințelor”, completează documentul.
Proiectul stabilește tipurile de lemn ce intră în categoria lemnului destinat încălzirii: lemnul rotund cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm, lemnul rezultat din lucrări de îngrijire, din conducerea arboretelor, din tăierile de igienă și lemnul rezultat din tăierile de produse accidentale.
Regula de bază este că populația și unitățile de interes local, precum școlile și spitalele, vor putea beneficia de lemn pentru foc direct din pădurile statului, din zona administrativ-teritoarială respectivă, prin vânzare directă. Legea face o ierarhizare a accesului la resursă. Prima beneficiară este populația, apoi unitățile de interes local și în ultimul rând administratorul fondului forestier proprietate a statului, adică Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva. Cetățenii vor trebui să facă cereri la primărie până la 1 august, listele centralizatoare trebuind să ajungă la ocolul silvic din zonă până pe 15 august.
Persoanele fizice care au pădure în proprietate pădure și-și pot asigura cel puțin 10 mc/an nu beneficiază de această prevedere. Dacă lemnul achiziționat direct este vândut, el va fi confiscat fizic sau valoric, fiind considerat fără proveniență legală.
În final, se interzice exportul de lemn de foc în state non-UE.
Consecințe previzibile
Această prevedere introduce o discriminare vădită între cetățenii ce locuiesc în zone cu pădure a statului și cei care nu acest noroc și sunt în zone cu pădure privată sau fără pădure. Aceștia din urmă vor trebuie să suporte cheltuieli mult mai mari decât ceilalți, pentru că privații vând la cel mai mare preț suportat de piață. Din Nota de fundamentare ce însoțește proiectul legislativ rezultă că populația dintr-o treime de țară nu va beneficia de această facilitate.
Pe de altă parte, datele care au stat la baza proiectului legislativ și invocat de inițiatori sunt de natură să pună la îndoială posibilitatea aplicării lui. Romsilva, care trebuie să susțină acest program, poate exploata anual circa jumătate din cantitatea disponibilă într-un an la nivel național, adică aproximativ 9 milioane mc de lemn pe picior. La începutul anului, RNP anunța că 70% din masa lemnoasă scoasă la licitație era reprezentată de produse principale, adică altceva decât lemn pentru foc. Rezultă că pentru populație nu ar mai rămâne ca să acopere acel necesar de peste 7 milioane mc.
În ipoteza în care Romsilva va avea ca prioritate asigurarea lemnului de foc, ar rămâne în pagubă industria lemnului, care ar trebui să se concentreze pe lemnul din pădurile private. Cum piața în acest domeniu este condusă de legile cererii și ofertei, este de așteptat ca prețul lemnului pentru prelucare să crească foarte mult. Acest fapt ar avea consecințe asupra industriei lemnului.
Pe de altă parte, veniturile Romsilva s-ar diminua semnificativ, având în vedere că cei mai mulți bani provin din vânzarea lemnului pe picior. În plus, 45% din bugetul RNP este destinat salariilor, Romsilva fiind al treilea angajator din România, cu aproximativ 16.500 de angajați.
Proiectul legislativ este extrem de optimist. Ia în calcul varianta în care, după asigurarea cererilor de lemn de foc, ceea ce rămâne poate fi scos la licitație, potrivit regulamentului de vânzare a masei lemnoase din proprietatea publică a statului. Nu stipulează ce trebuie făcut când nu ajunge lemnul de foc pentru acoperirea cererilor.
