România se va împrumuta de pe piaţa externă de capital în maxim o lună de zile, conform declaraţiei secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Bogdan Drăgoi. “Împrumutul extern urmează să se realizeze în Q1 (n.r. – trimestrul 1 )”, a spus Drăgoi. Cum trimestrul întâi se termină în luna martie, înseamnă că, în maxim o lună, România va lansa titluri de stat pe pieţele externe.
Reamintim, Finanţele au selectat, la sfârşitul anului trecut, consorţiul Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA (RTPR) – Allen&Overy, pentru a acorda asistenţă juridică pentru implementarea Programului cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu “Medium Term Notes”. Prin acest program, statul intenţionează să atragă 7 miliarde de euro (sau echivalentul în orice valută) de pe pieţele externe. Emisiunea de titluri de stat pe termen mediu “Medium Term Notes” va avea un impact bugetar de 3,16 miliarde lei în următorii patru ani, potrivit proiectului de Hotărâre pentru aprobarea programului-cadru. Astfel, cheltuielile de natura datoriei publice incluse în bugetul de stat se ridică la 3,165 miliarde lei în următorii patru ani, media pentru cinci ani fiind de 633,1 milioane lei.
Programul este administrat de instituţiile financiare Erste Group Bank AG şi Societe Generale, în calitate de aranjori. “Caracteristicile fiecărei tranzacţii efectuate în cadrul Programului, în ceea ce priveşte intermediarii tranzacţiei, sumele, maturităţile, valutele, precum şi alte elemente, după caz, se aprobă prin ordin al ministrului Finanţelor Publice”, se arată în proiectul de Hotărâre pentru aprobarea programului-cadru.
Cu o lună în urmă, Bloomberg transmitea că România şi Ucraina se numără printre statele cu cea mai amplă îmbunătăţire a costurilor de asigurare împotriva riscului de neplată a datoriilor (CDS – credit default swap) în ultimele trei luni. Credit default swap-ul determină randamentul cerut de investitorii străini pentru achiziţia de titluri suverane. În plus, CDS-urile influenţează şi costul finanţării externe pentru companii şi bănci. Astfel, CDS-ul pentru datoriile României a scăzut cu 0,215 puncte procentuale în ultimele trei luni, la 2,955 puncte procentuale, potrivit datelor firmei de monitorizare a pieţei finaciare CMA din luna ianuarie 2011. Asigurarea unei datorii de zece milioane de dolari a României scăzuse atunci cu 21.500 de dolari, la 295.500 dolari.
România a absorbit o zecime din banii alocaţi de UE
România a absorbit până la finele anului trecut 1,9 miliarde euro din fondurile structurale puse la dispoziţie de UE, cu excepţia agriculturii, reprezentând doar 10% din totalul disponibil în programul 2007-2013, a declarat Bogdan Drăgoi, în cadrul conferinţei “Anul financiar bancar 2011”, organizat de Finmedia şi BNR.
„La jumătatea perioadei (n.r. – bugetul UE 2007-2013) plăţile efectuate sunt la numai 10% din cele 20 miliarde euro, exclusiv agricultură, care pot fi atrase, de fapt, până la 31 decembrie 2015, pentru că există doi ani în care expiră termenul limită de depunere a facturilor”, a spus Drăgoi. El a arătat că au fost depuse proiecte în valoare totală estimată de 40 miliarde euro, din care s-au contractat 7.000 de proiecte, estimate la 15 miliarde euro, şi s-au semnat 5.000 de proiecte, de aproximativ 10 miliarde euro.
„La evaluare, trebuie spus că peste jumătate din proiecte sunt foarte slabe, în niciun caz bancabile. Sunt foarte mulţi consultanţi, care lucrează cu beneficiari fără expertiză şi fac nişte proiecte neaplicabile. (…) Consultanţii să-şi consilieze beneficiarii într-un mod mai corect!”, a afirmat Drăgoi.
Oficialul Ministerului Finanţelor recunoaşte că au fost făcute mai multe planuri de relansare, dar care nu au adus efectul dorit. Speră, însă, că ultimele măsuri care vor fi adoptate împreună cu Comisia Europeană vor asigura îndeplinirea obiectivului stabilit de România, de a atrage 90% din fondurile structurale până în anul 2015. El a vorbit despre reducerea numărului de documente atât în faza de depunere a proiectelor, cât şi în cea de contractare şi de semnare.
