Polonia, un susţinător fervent al industriei carbonifere, va deveni prima ţară care va emite un tip special de obligaţiuni destinate strângerii de fonduri pentru proiecte de mediu, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres. Pe de altă parte, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) anunţă că, în următorii 5 ani, cererea mondială pentru cărbune va stagna. De altfel, nici finanţatorii nu se mai arată dispuşi „să pună la bătaie” bani pentru proiecte ce vizează combustibili fosili.
Guvernul de la Varşovia vrea să strângă 750 de milioane de euro în urma vânzării de obligaţiuni suverane verzi, cu maturitatea la cinci ani, la un randament de 48 puncte de bază peste nivelul de referinţă, a declarat pentru Bloomberg o sursă din apropierea acestui proiect. Băncile HSBC Holdings Plc, JPMorgan Chase & Co. şi PKO Bank Polski SA intermediază vânzarea, după ce săptămâna trecută au organizat mai multe întâlniri cu investitorii la Londra, Paris, Amsterdam, Frankfurt şi Munchen.
Faptul că Polonia este un pionier în domeniul obligaţiunilor suverane verzi pare ciudat, având în vedere că este vorba despre o ţară care se bazează pe cărbune pentru 90% din producţia de electricitate. În plus, recent, premierul polonez Beata Szydlo i-a şocat pe parlamentarii europeni când a făcut lobby pentru mai multe ajutoare în favoarea industriei carbonifere, în timp ce Guvernul de la Varşovia a înăsprit regulile pentru instalarea de noi turbine eoliene.
„Este o frumoasă lovitură de marketing pentru Guvernul polonez, având în vedere disputele dintre Guvernul polonez şi UE”, a declarat Peter Schottmueller, director pentru pieţele emergente la firma germană Deka Investment GmbH.
Potrivit calculelor Bloomberg, deşi instituţiile publice sunt responsabile pentru un sfert din obligaţiunile verzi emise în acest an, Polonia este primul Guvern care va realiza o astfel de emisiune. Analiştii de la Bloomberg New Energy Finance estimează că, în 2016, vânzările de obligaţiuni verzi ar putea ajunge la 87,2 miliarde de dolari, de la 47,8 miliarde de dolari anul trecut. În luna septembrie, ministrul francez al Mediului, Segolene Royal, declara că Franţa intenţionează să vândă obligaţiuni verzi în valoare de mai multe miliarde de euro în acest an, dar, deocamdată, nu a angajat bănci care să intermedieze o astfel de emisiune.
Cererea mondială de cărbune va stagna
Cererea mondială de cărbune va stagna în următorii cinci ani, pe măsură ce scăderile din Europa şi America de Nord vor fi contracarate de creşterea consumului în India şi Asia de Sud-Est, a apreciat Agenţia Internaţională a Energiei (IEA).
Potrivit estimărilor IEA, în 2021 ponderea cărbunelui în mixul total de producţiei a energiei electrice va scădea la 36%, de la peste 41% în 2013. Cu toate acestea, principala necunoscută în acest scenariu este China, cel mai mare producător şi consumator mondial de cărbune, IEA avertizând că incertitudinile cu privire la politicile autorităţilor chineze pot influenţa piaţa în ambele direcţii.
La nivel global, consumul mondial de cărbune va fi de 5,636 miliarde tone în 2021, comparativ cu 5,400 miliarde tone anul trecut, când cererea de cărbune a scăzut pentru prima dată în acest secol. IEA subliniază că, pe măsură ce tehnologiile mai curate şi politicile de mediu vor reduce cererea de cărbune în Europa şi Asia, utilizarea cărbunelui se va muta în est, în special în ţări precum India, Vietnam şi Indonezia.
„Trecerea la cărbune în Asia se accelerează şi va continua în următorii ani, în condiţiile în care cea mai mare parte a închiderilor de termocentrale va avea loc în Europa şi SUA, iar construcţia de noi termocentrale pe bază de cărbune va avea loc mai ales în Asia” susţine IEA.
Evoluţiile de pe piaţa cărbunelui vor continua să fie influenţate de China, care va rămâne de departe cel mai mare consumator, fiind responsabilă pentru aproape jumătate din cererea totală. Chiar şi aşa cererea de cărbune a Chinei va fi mai mică în 2021 decât în 2013.
În Europa, reducerea cererii de cărbune va continua în următorii cinci ani, ajungând la 337 milioane tone în 2021. Potrivit IEA, cu excepţia notabilă a Poloniei, scăderea cererii de cărbune va fi mai abruptă decât scăderea producţiei.
În cazul SUA, chiar dacă politicile de mediu sunt puse sub semnul întrebării de victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale, IEA se aşteaptă ca prima economie a lumii să îşi reducă cererea de cărbune cu aproape 100 milioane de tone, până la 475 milioane tone în 2021. Abundenţa de gaze de şist, care au inundat piaţa americană în ultimul deceniu, a dus la închiderea multor termocentrale pe bază de cărbune.
În schimb, IEA susţine că va exista o creştere solidă a cererii de cărbune în ţări din Asia precum India, Vietnam şi Indonezia, unde electricitatea produsă pe bază de cărbune este una dintre soluţiile preferate pentru a creşte producţia de energie. De exemplu, cererea de cărbune a Indiei va creşte cu 5% pe an până în 2021, în timp ce în cazul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) cererea de cărbune va creşte cu 7,2% pe an.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973-1974 pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
Finanţiştii renunţă la investiţiile în combustibili fosili
Un număr din ce în ce mai mare de instituţii financiare renunţă la investiţiile în combustibilii fosili, considerate din ce în ce mai riscante având în vedere mobilizarea împotriva încălzirii climatice, arată un studiu recent, informează AFP.
În total, aproximativ 688 de instituţii financiare şi 58.399 de persoane particulare din 76 de ţări s-au angajat să îşi vândă investiţiile în combustibilii fosili (petrol, gaz, cărbune), arată acest studiu realizat de firma de consultanţă Arabella Advisors pentru asociaţia DivestInvest.
Fondurile de pensii şi companiile de asigurări se numără printre sectoarele care s-au angajat cel mai mult în reducerea expunerii pe combustibilii fosili, semn că investiţiile în energiile poluante sunt văzute în prezent drept o asumare de riscuri pe plan financiar.
Studiul precizează că primele iniţiative de acest tip au fost lansate de universităţi, fundaţii sau organizaţii cu scop nelucrativ, pentru ca ulterior să se alăture şi investitorii instituţionali şi persoanele particulare înstărite, sensibile la riscurile financiare, juridice şi la prejudiciile de imagine care vin de pe urma investiţiilor în combustibili fosili.
Acordul convenit la Paris în luna decembrie 2015 vizează limitarea încălzirii globale la două grade Celsius.
Nume importante în sectorul asigurărilor precum grupul german Allianz sau cel olandez Aegon şi-au anunţat deja intenţia de a renunţa la investiţiile în cărbune. Mai multe mari bănci franceze, precum Crédit Agricole, Société Générale şi Natixis, au luat măsuri similare.
În paralel, investiţiile în energiile verzi au atins o cifră record de 329 miliarde de dolari în 2015.
Studiul subliniază că aproape jumătate (322) dintre instituţiile care s-au angajat să renunţe la investiţiile în combustibilii fosili au luat şi măsuri pentru a combate încălzirea climatică, de exemplu investind în energiile regenerabile sau eficienţă energetică.
