Inflaţia în luna ianuarie 2011 a coborât la 6,99% (de la 7,96% în decembrie 2010), totuşi, sub aşteptările analiştilor, care indicau o reducere a inflaţie până la 6,8%. Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna ianuarie 2011 faţă de decembrie 2010 este 100,77%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (februarie 2010 – ianuarie 2011) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2009 – ianuarie 2010) determinată pe baza IPC şi cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este de 6,2%.
În luna ianuarie 2011, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 1,1%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 0,8%, iar tarifele serviciilor au scăzut cu 0,1%. Cele mai mari creşteri au avut loc la cartofi (6,02%), alte legume (6%), zahăr (2%), cărţi, ziare, reviste (4,84%), combustibili (2,18%) şi energie termică (3,21%). Cele mai importante ieftiniri s-au înregistrat la ouă (1,25%) şi la alte servicii (2,33%).
Reamintim, IPC se calculează pe baza unor coeficienţi de ponderare, care, începând din luna ianuarie 2011, s-au modificat faţă de anul 2010. INS arată că aceşti coeficienţi de ponderare utilizaţi la calculul IPC sunt obţinuţi pe baza cheltuielilor medii lunare pe gospodărie rezultate din Ancheta bugetelor de familie realizată în anul 2009, conform metodologiei comunitare.
Comparând ponderile utilizate în 2010 cu cele din 2011, se observă o uşoară creştere a ponderii mărfurilor alimentare şi serviciilor, concomitent cu o uşoară scădere la mărfurile nealimentare. Astfel, ponderile mărfurilor alimentare au crescut de la 3.739 în 2010, la 3.745 în 2011.
O scădere importantă a ponderilor se observă la produsele de panificaţie (de la 791 în 2010, la 763 în 2011). Ponderea pâinii a scăzut de la 587 la 551, cea a fructelor – de la 245, la 235, iar a uleiului – de la 154, la 115. A scăzut, de asemenea, ponderea băuturilor alcoolice, de la 131, la 123. În schimb, a crescut ponderea pentru carne (de la 897 în 2010, la 934 în 2011), a laptelui şi produselor lactate (de la 512, la 543), a zahărului şi produselor zaharoase (de la 156, la 161) şi a cafelei (de la 90 la 94). Cum ponderile valabile în 2011 sunt obţinute pe baza cheltuielilor medii lunare pe gospodărie de acum doi ani, se poate înţelege că, în plină criză economică şi financiară, românii au început să mănânce mai bine în 2009: mai multă carne şi mai puţină pâine. Ba s-au lăsat şi de băutură şi s-au apucat de cafea. Sau, dimpotrivă, că i-au costat mai mult carnea şi băutura, de aceea ponderile acestora în cheltuieli au crescut.
Românii nu se mai îmbracă, dar se spală
În ceea ce priveşte produsele nealimentare, ponderea acestora a scăzut de 4.472 în 2010, la 4.422 în 2011. Scăderi importante s-au produs la îmbrăcăminte (de la 477 în 2010, la 434 în 2011), încălţăminte (de la 313, la 276), produse de uz casnic (de la 258, la 214), produse cultural sportive (de la 329, la 284). Contrar aşteptărilor, a crescut ponderea detergenţilor (de la 160, la 173), a articolelor de igienă şi cosmetice (de la 222, la 234). Deloc surprinzător, a crescut şi ponderea medicamentelor (de la 357, la 398) şi a articolelor medicale (de la 380, la 418). Ceea ce înseamnă că, în an de criză, românii au renunţat la îmbrăcăminte, încălţăminte, frigidere, maşini de spălat, aragazuri, cărţi, ziare, reviste. În schimb, au început să se spele şi să se îngrijească mai mult!
Totuşi, cele mai mari cheltuieli rămân, în continuare, cu combustibilii, a căror pondere a crescut de la 753, la 757 şi cu ţigările (a căror pondere a crescut de la 473, la 527). Chiar dacă şi cheltuielile cu „întreţinerea” sunt mari, ponderea energiei electrice a crescut nesemnificativ (de la 492, la 501), la fel şi la energia termică (de la 127, la 115), iar ponderea gazelor a rămas neschimbată (320). De remarcat, în anul 2009 (când INS a realizat ancheta bugetelor de familie, pe baza cărora s-au stabilit noile ponderi, valabile în 2011), preţul gazelor naturale pentru populaţie a scăzut de două ori (cu circa 8% în total); în schimb, ponderea gazului natural a rămas aceeaşi. În ceea ce priveşte electricitatea, preţul acesteia a rămas nemodificat în 2009; totuşi, ponderea acesteia a crescut. Ceea ce înseamnă fie că românii, în an de criză, au consumat mai multă „lumină” şi gaze naturale, fie că, în „coşul zilnic”, cheltuielile cu energia s-au majorat, pentru că nu au mai cumpărat alte produse şi servicii. În ceea ce priveşte combustibilii, nu surprinde pe nimeni majorarea ponderii (poate doar faptul că aceasta a crescut foarte puţin), având în vedere că, în ianuarie 2009, un litru de benzină fără plumb costa 2,87 lei, iar la 1 ianuarie 2010 acelaşi produs ajunsese la 3,98 lei (reprezentând o majorare de aproape 40%).
În privinţa serviciilor, ponderile din 2011 s-au majorat cu 44 puncte faţă de 2010 (de la 1.789, la 1.833). Ponderea chiriilor a crescut cu 3 puncte, a apei, canalizării, salubrităţii – cu 15 puncte, a telefonului – cu 5 puncte. În schimb au scăzut ponderile la transportul urban (4 puncte), CFR (1 punct), abonamente RATB (1 punct), restaurante (10 puncte).
Reamintim, din anul 2005, strategia de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) o reprezintă ţintirea directă a inflaţiei. De remarcat, în ultimii patru ani, banca centrală a eşuat în a-şi atinge ţintele. De fiecarea dată, reprezentanţii BNR au explicat prin aceea că influenţele cele mai mari în inflaţie le-au avut preţurile la tutun (determinate, în special, de creşterea accizelor promovată de Ministerul Finanţelor), combustibili (determinate de preţurile internaţionale la ţiţei, dar şi de accize), şi preţurile administrate (precum cel al electricităţii, gazelor naturale, energia termică, apa, salubritatea, medicamentele etc). O influenţă în plus a avut-o şi cursul leu/euro, în special la produsele şi serviciile al căror preţ este exprimat în moneda unică europeană (precum la telefonie, bilete de avion sau chirii). Cum ponderile acestor produse şi servicii s-au modificat foarte puţin sau deloc în 2011 faţă de 2010, influenţa acestora în inflaţie nu va creşte foarte mult.
