„În anul 2010 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,158 miliarde euro, în creştere cu 5% faţă de anul 2009, datorită majorării soldurilor negative de la venituri şi servicii şi a diminuării excedentului transferurilor curente”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR). De remarcat, transferurile curente sunt reprezentate, în special, de banii veniţi de la Uniunea Europeană şi de sumele trimise în ţară de „căpşunari”. De remarcat, dacă în 2008 transferurile s-au ridicat la 8,7 miliarde de euro, în 2009 s-au cifrat la 6,7 miliarde de euro, iar în 2010 au coborât la 5,8 miliarde de euro, mai mici cu 33% decât transferurile din 2008.
În ultimii ani, ne-am obişnuit ca balanţa de plăţi să fie puternic afectată de importurile foarte mari şi de exporturile mult mai mici, ceea ce făcea ca diferenţa dintre importuri şi exporturi (deficitul comercial) să fie extrem de important. De exemplu, în 2007 şi 2008 deficitul comercial a depăşit 17 miliarde de euro, pentru ca anul trecut acesta să fie de circa 6,6 miliarde de euro. În schimb, banii trimişi de „căpşunari” reuşeau să mai diminueze deficitul contului curent. Ceea ce nu s-a mai întîmplat anul trecut. Deşi deficitul comerţului exterior a fost mult mai mic decât în anii anteriori, dar balanţa externă a fost tot „pe minus”, în special pentru că nu s-au mai trimis bani în ţară de către muncitorii din străinătate.
Deficitul de cont trebuie finanaţat, pentru ca, în final, ca orice balanţă, şi cea externă de plăţi trebuie să ajungă „pe zero”. Deficitul poate să fie finanţat prin două metode: care produc datorii şi care nu produc datorii. Soluţia de finanţare a deficitului, care nu produce datorii, o reprezintă investiţiile străine. Din păcate, conform BNR, anul trecut deficitul contului curent a fost finanţat în proporţie de 50,3% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 2,59 miliarde euro (comparativ cu 3,48 miliarde euro în 2009, 9 miliarde euro în 2008 şi 7,2 miliarde euro în 2007). În 2010, participaţiile la capital au însumat 2 miliarde euro, iar creditele intra-grup – 556 milioane euro. Astfel, investiţiile străine anul trecut au fost cu circa 350% mai mici decât cele din 2008.
Cum investiţiile străine au fost foarte mici, deficitul contului curent nu a putut să fie finanţat decât prin cea de-a doua soluţie, care creează datorii, şi anume împrumuturile. De altfel, conform BNR, datoria externă a României a depăşit 90 miliarde de euro la sfârşitul anului trecut (cu circa 9 miliarde de euro mai mare decât cea înregistrată la sfârşitul anului 2009). Datoria pe termen mediu şi lung era la 31 decembrie 2010 în valoare de 72 miliarde euro (79,3% din total datorie externă), în creştere cu 9,5% faţă de 31 decembrie 2009. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2010 nivelul de 18,746 miliarde euro (20,7% din total datorie externă), mai mare cu 21,6% faţă de 31 decembrie 2009.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 32,1% în anul 2010, comparativ cu 33,9% în anul 2009. Gradul de acoperire a fost 8,6 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2010, faţă de 8,5 luni la 31 decembrie 2009.
