Banca Naţională a României (BNR) a majorat prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,4% la 3,6%, şi estimează pentru sfârşitul anului 2012 o rată anuală de 3,2%. Pe de altă parte, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu (foto), a precizat că nu există motive pentru creşteri ale preţurilor „de categoria ofertei interne”, singurele presiuni putând proveni din piaţa internaţională.
„Curba dezinflaţiei are o caracteristică evidentă, formată din două reduceri masive. Prima va fi în acest trimestru, cu precădere în luna ianuarie (…) În următoarele zile se va observa acest lucru, când Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica datele, probabil că inflaţia anuală va scădea sub 7%. Urmează câteva luni de cvasi-stagnare, deoarece în anul precedent inflaţia până în vară a fost relativ scăzută (…) şi apoi o reducere mult mai importantă în trimestrul al treilea, în timpul lunilor de vară, cu intrarea inflaţiei anuale în intervalul de variaţie şi menţinerea în acest interval întreg anul”, a declarat Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.
Ţinta de inflaţie pentru acest an este de 3% plus/minus un punct procentual.
În ceea ce priveşte inflaţia înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut, Isărescu a menţionat că rata a evoluat conform aşteptărilor, situându-se semnificativ peste intervalul de varianţie ţintit de BNR, în principal din cauza majorării TVA. „În trimestrul patru 2010 am avut în continuare efecte de runda întâi, care s-au concretizat în principal în preţul energiei termice, care are o pondere importantă în coşul de consum. Am mai observat o creştere destul de alertă a preţurilor la unele produse alimentare şi majorarea preţurilor la carburanţi, pe fondul creşterii semnificative a cotaţiilor internaţionale şi a întăririi cursului dolarului faţă de euro şi, ca urmare, şi faţă moneda naţională”, a explicat guvernatorul BNR.
El a precizat că, pentru temperarea inflaţiei, a acţionat în primul rând persistenţa deficitului de cerere. De asemenea, nu au mai existat presiuni inflaţioniste din partea costurilor cu forţa de muncă, iar cursul de schimb a fost relativ stabil.
Reamintim, rata inflaţiei s-a plasat la 7,96% anul trecut, astfel că BNR a ratat pentru al patrulea an consecutiv ţinta de inflaţie, stabilită la 3,5% plus/minus un punct procentual.
Efecte limitate
Pe de altă parte, Mugur Isărescu a declarat că nu există motive pentru creşteri ale preţurilor „de categoria ofertei interne”, întrucât producţia şi stocurile sunt la un nivel înalt, iar cererea este în continuare în scădere, precizând că singurele presiuni ar putea proveni din piaţa internaţională. „Credem că efectele vor fi mai degrabă limitate asupra preţurilor alimentelor. Această atmosferă de creştere rapidă a preţurilor alimentare nu o validăm sub nicio formă, iar datele infirmă potenţialul unei asemenea evoluţii”, a spus Isărescu.
El a precizat că nu există motive de creşteri ale preţurilor „de categoria ofertei interne” şi singurele presiuni ar putea proveni din piaţa internaţională, unde se vorbeşte despre o majorare a cotaţiilor materiilor prime alimentare , iar economia românească este deschisă. „Avem în continuare un declin al cererii de produse alimentare, care plafonează aşteptările inflaţioniste ale producătorilor „, a continuat guvernatorul băncii centrale. Mai mult, el a citat rezultatele unui sondaj în rândul producătorilor agricoli, care indică „mai degrabă” o scădere a indicelui preţurilor de producţie.
Isărescu a explicat că, şi în condiţiile unei creşteri masive de preţuri pe pieţele internaţionale, ca în 2007-2008, trebuie avut în vedere impactul din acea perioadă, care nu s-a manifestat strict corelat, deşi cererea la acea perioadă era în creştere.
Pe de altă parte, guvernatorul recunoaşte că ar putea exista presiuni în ceea ce priveşte preţurile combustibililor, unde BNR anticipează o majorare a cotaţiilor la ţiţei. „Aceste presiuni inflaţioniste vor rămâne tolerabile, cu excepţia unor evoluţii către conflicte majore, deschise (n.r. – armate)”, a spus Isărescu.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, oficialul BNR se aşteaptă ca în continuare să nu existe presiuni inflaţioniste, iar majorarea salariilor să fie sub ritmul de creştere a productivităţii.
Deşi banca centrală intuieşte o revenire „incipientă” a încrederii consumatorilor, dar sub cea europeană, deficitul de cerere nu a suferit modificări majore. În acest context, Isărescu se aşteaptă la o coborâre şi plafonare la 2% a inflaţiei de bază (CORE2 ajustat), care este ţintită de Banca Naţională.
„Aceasta (n.r. – evoluţia CORE2 ajustat) va clarifica foarte mult comportamentul politicii monetare în perioada următoare”, a mai menţionat guvernatorul.
BNR n-a intervenit pe curs
Reamintim, având în vedere că multe facturi ale românilor sunt exprimate în euro (precum cele la telefonie), cursul leu/euro este important în determinarea inflaţiei.
BNR nu a intervenit pe piaţa valutară în luna ianuarie, iar cursul de schimb este stabil, nu artificial, a declarat Mugur Isărescu. „Un an şi ceva societatea românească a fost bântuită de o dezbatere despre care eu am spus de la început că este sterilă, că acest curs ar fi artificial şi aşa mai departe. Nu este. Este un curs stabil. În ianuarie chiar că nu am intervenit deloc pe piaţa valutară, asta pot să vă spun cu mâna pe inimă”, a declarat şeful băncii centrale. El a explicat că intervenţiile băncii centrale au fost realizate pentru a steriliza o creaţie monetară, care a apărut dintr-o vânzare a Ministerului de Finanţe. „Dacă Ministerul Finanţelor, în loc să ne vândă nouă 500 milioane de euro ca să obţină bani pentru finanţarea de cheltuieli bugetare în luna x, ar fi vândut pieţei, credeţi că era un lucru mai bun? Acest lucru ar fi produs variaţii mult mai mari de curs”, a continuat Isărescu. El a precizat că banca centrală nu a urmărit un anumit nivel de curs.
S-a convenit cu FMI
Guvernatorul BNR a declarat că au fost conveniţi termenii noului acord cu Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi care va fi încheiat pe doi ani, 2011-2013. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, duminică seară, că noul acord cu FMI, BM şi CE va fi de cinci milarde de euro. „Noul acord nu implică finanţare, este un acord de tip preventiv sau un acord de precauţie, prin care Fondul şi UE ţin la dispoziţia României, deci fără să-i accesăm, cinci miliarde de euro – 3,6 miliarde FMI şi 1,4 miliarde Uniunea Europeană”, a declarat Traian Băsescu. El a mai spus că banii vor fi ţinuţi la dispoziţie fără comision.
BNR va trage bani din viitorul acord cu Fondul Monetar Internaţional doar pentru a apăra leul de un atac speculativ, a declarat Isărescu. „Banii de la FMI pot fi atraşi doar în cazul unei situaţii grave, cum ar fi un atac asupra monedei, declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezervă şi de încredere”, a spus Isărescu. El a arătat că o situaţie similară ar fi şi dacă Trezoreria eşuează în două-trei rânduri să se finanţeze la costuri acceptabile. Pe de altă parte, guvernatorul BNR a precizat că există un fond tampon constituit la Trezoreria statului şi a opinat că cei de la Finanţe ar trebui să facă publică valoarea acestuia.
În ceea ce priveşte acordul de la Viena cu băncile din România, încheiat pentru acordul cu FMI care tocmai se termină, guvernatorul Isărescu a declarat că acesta ar putea continua, dar cu o revizuire a parametrilor, respectiv reducerea progresivă a expunerii băncilor, care „şi-au făcut datoria”.
„Avem în vedere să continuăm acordul de la Viena, probabil cu revizuirea parametrilor, asta însemnând o reducere progresivă a expunerilor. Este normal să fie aşa, momentul acut al crizei a fost depăşit, băncile şi-au făcut datoria şi, în mod normal, au şi ele nevoie de o mai mare flexibilitate în a-şi gestiona eficient fondurile”, a spus Isărescu.
Reamintim, grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat la Viena, în august 2009, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie anul trecut şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România. FMI, Comisia Europeană, BNR şi cele nouă bănci au convenit în luna iulie că expunerile pe piaţa românească pot varia într-o marjă de plus/minus 5% faţă de nivelul înregistrat în luna martie a anului trecut.
