Cernavodă continuă. Nu se ştie cu cine

Companiile rămase în proiectul construirii reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, ArcelorMittal, Enel şi Nuclearelectrica, sunt decise să continue investiţia, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei, dat publicităţii după întâlnirea acţionarilor din 24 ianuarie.

“Astăzi (n.r. – 24 ianuarie) a avut loc întâlnirea companiilor semnatare ale Acordului Investitorilor, ce vizează construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Trei dintre investitori au anunţat la reuniune că se vor retrage din proiect, din motive ce ţin de strategia fiecărei companii. Companiile rămase în proiect, Nuclearelectrica, Arcelor Mittal şi Enel, şi-au reafirmat decizia de a continua proiectul.

Comisia Europeană a emis, la finalul anului trecut, o opinie favorabilă referitoare la finalizarea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare Cernavodă, în conformitate cu prevederile Articolului 43 din Tratatul EURATOM”, se arată în comunicatul Ministerului Economiei.

Reamintim,  grupurile GDF Suez (Franţa), RWE (Germania) – care deţineau câte 9,15% din proiect – şi Iberdrola (Spania) – cu 6,2% din acţiuni – au anunţat că se retrag din EnergoNuclear (compania care dezvolta reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă), după ce şi grupul CEZ (Cehia) şi-a vândut participaţia de 9,15% către Nuclearelectrica. De remarcat, CEZ şi-a vândut acţiunile la valoarea nominală (în total circa 1,8 milioane de euro) către Nuclearelectrica, pentru că nimeni altcineva n-a vrut să le achiziţioneze. Cel mai probabil, tot Nuclearelectrica va cumpăra şi acţiunile GDF Suez, RWE şi Iberdrola, ceea ce va duce pachetul deţinut de statul român la 84,65% din Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Cum proiectul este evaluat la 4 miliarde de euro, Nuclearelectrica ar trebui să aibă un aport în investiţie de circa 3,4 miliarde de euro. Ceea ce, în condiţiile actuale de criză, este, practic, imposibil!

Mai mult, Guvernul l-a mandatat, la sfârşitul anului trecut, pe ministrul Economiei, Ion Ariton, să înceapă negocierile cu ceilalţi acţionari pentru reducerea participaţiei Nuclearelectrica la EnergoNuclear. Statul ar vrea să rămână cu 20 – 25% din acţiunile reactoarelor 3 şi 4. Astfel, dacă iniţial ar fi trebuit să vândă circa 31% din acţiuni ca să ramână la 20%, acum pachetul de vânzare se majorează la 64,65%.

Reprezentanţii autorităţilor, mai direct, mai “pe surse” au început să arunce “pe piaţă” diferite nume de investitori: ba chinezi, ba ruşi, ba canadieni, ba americani. La Bucureşti s-au aflat chinezii de la State Grid International SA. Cum au venit, cum au apărut informaţii că sunt interesaţi de Unităţile 3 şi 4 deşi, oficial, s-au întâlnit doar cu reprezentanţii Transelectrica, compania de transport al energiei electrice.

Pe de altă parte, săptămâna trecută s-au primit ofertele pentru construcţia efectivă a Unităţilor 3 şi 4 (adică aceea prin care compania câştigătoare a licitaţiei primeşte banii de la EnergoNuclear pentru a construi). “În cadrul procesului de realizare a proiectului CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4, SC EnergoNuclear SA, dezvoltatorul proiectului, a primit la data de 17.01.2011 scrisorile de intenţie însoţite de documentele necesare calificării din partea următoarelor companii: Bechtel International Inc. (n.r. – SUA, compania care construieşte şi autostrada Transilvania), consorţiul format din SNC Lavalin Nuclear Inc., Ansaldo Nucleare Spa (n.r. – companie care a construit şi Unităţile 1 şi 2) şi Elcomex IEA SA având ca lider SNC Lavalin, şi consorţiul condus de compania Atomtechnoprom, care include alte 4 firme din Federaţia Rusă”, se arăta într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei.

Astfel, au apărut şi informaţii potrivit cărora se negociază cu companii din SUA, Canada şi Rusia pentru a intra în acţionariatul EnergoNuclear. Ceea ce este puţin probabil, având în vedere că un constructor construieşte, nu produce şi nici nu face comerţ cu energie electrică!

Potrivit planurilor iniţiale ale Guvernului, construcţia celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 şi să se încheie în 2014-2015. În 2009, termenele pentru începerea şi finalizarea lucrărilor au fost extinse până în 2011-2012, respectiv 2016-2017. Procedurile de atragere a investitorilor pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 au început în 2006.

Unitatea de la Cernavodă este singura centrală nuclearelectrică din România. Unităţile 3 şi 4 ar dubla, în cazul în care vor fi construite, puterea instalată a centralei de la Cernavodă, la circa 2.800 MW, şi ar asigura, împreună cu cele două reactoare funcţionale, aproximativ 40% din energie produsă la nivel naţional.

Astfel, Cernavodă continuă. Nu se ştie, însă, cu cine!