Acordul dintre Rusia şi Arabia Saudită va contribui la realizarea unui consens în rândul producătorilor de ţiţei privind stabilizarea pieţei petrolului, a afirmat ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, transmite Itar TASS, preluat de Agerpres. Pe de altă parte, Kazahstanul vrea să reia producţia la enormul zăcămând de la Kashagan. De remarcat, astăzi, preţul petrolului Brent, de referinţă pe piaţa europeană, a ajuns la 50 dolari/baril, în timp ce barilul WTI (de referinţă pe piaţa americană) se tranzacţionează cu aproape 47 dolari. “Coşul” preţurilor ţiţeiului statelor OPEC este de 44,61 dolari/baril.
O reuniune informală a statelor membre OPEC va avea loc în 26 – 28 septembrie în Algeria, unde se va desfăşura şi Forumul Internaţional Energetic, care grupează producătorii şi consumatorii. Unii oficiali OPEC au declarat că la reuniunea din Algeria ar putea fi discutată o îngheţare globală a producţiei de ţiţei, dacă preţul va scădea.
Echilibrul între cerere şi ofertă se menţine pe piaţa petrolului, dar investiţiile în industrie au scăzut, annual, cu aproximativ 200 miliarde de dolari, a mai spus Alexander Novak.
“Astăzi vedem că se discută foarte mult de o reechilibrare a pieţei, există o scădere a investiţiilor în acest sector, de aproximativ 200 miliarde de dolari pe an. Ca rezultat, ne confruntăm cu un declin al explorărilor geologice şi în viitor ne-am putea confrunta chiar cu o penurie de ţiţei”, a adăugat acesta.
Îngheţarea producţiei de ţiţei va ajuta piaţa să găsească un echilibru între cerere şi ofertă, să reia investiţiile şi să evite în viitor penurie de ţiţei, a afirmat ministrul rus al Energiei. Acesta declarase sâmbătă că un acord privind îngheţarea producţiei de ţiţei ar putea fi încheiat la reuniunea Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol din Algeria
Cererea scăzută de ţiţei, care a dus la un declin semnificativ al preţurilor, ar putea persista, deoarece stocurile de petrol rămân la un nivel ridicat, se arată într-un raport al Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), publicat luna trecută.
Există temeri că rafinăriile din SUA şi Europa şi-ar putea reduce ratele de procesare, deoarece profiturile sunt în scădere, în urma perioadei prelungite de declin al preţurilor, avertizează OPEC.
Marjele de rafinare s-au înrăutăţit în timpul lunii iunie, din cauza stocurilor semnificative, afectate de cererea redusă, se arată în raportul OPEC. Totuşi, instituţia apreciază că o reechilibrare a pieţelor globale ar putea avea loc spre sfârşitul acestui an. În iulie, producţia statelor membre OPEC a crescut cu 46.400 barili pe zi, la 33,106 milioane de barili pe zi. În datele OPEC este inclus acum şi Gabonul, care a devenit de la 1 iulie al 14-lea stat membru al cartelului.
Producţia de ţiţei a Arabiei Saudite, cel mai mare membru al OPEC, a fost stabilă în iulie la 10,477 milioane de barili pe zi
Iranul, stat membru al OPEC, se opune îngheţării producţiei, deoarece vrea să-şi majoreze producţia la nivelul înregistrat înainte de impunerea sancţiunilor occidentale.
Se reia producţia la Kashagan
Producţia comercială de ţiţei la zăcământul gigant Kashagan din Kazahstan va începe în noiembrie, a anunţat Sauat Mynbayev, şeful companiei energetice de stat KazMunaiGaz, deşi termenul iniţial era luna octombrie, transmite Reuters.
În 24 septembrie va începe să curgă ţiţeiul din zăcământul offshore – una dintre cele mai mari descoperiri pe plan global din ultimele decenii – şi va ajunge la un nivel comercial al producţiei până la mijlocul lunii noiembrie, a declarat Sauat Mynbayev, la o reuniune a Guvernului de la Astana.
Anul acesta, nivelul producţiei la Kashagan va fi modest, între 50.000 şi un milion de tone, urmând să urce la 3 – 5 milioane de tone anul viitor şi la peste şapte milioane de tone în 2018, declara în luna mai ministrul kazah al Energiei, Kanat Bozumbayev.
În prima fază a proiectului, producţia ar putea ajunge la 20 de milioane de tone şi ar putea creşte până la 50 de milioane de tone, dacă sunt aprobate noi investiţii.
Kazahstanul deţine 16,88% din consorţiul North Caspian Operating Company (NCOC), care dezvoltă uriaşul zăcământ petrolifer Kashagan, prin KMG Kashagan, o subsidiară a KazMunayGaz. Ceilalţi acţionari sunt Eni (Italia), Exxon Mobil (SUA), Royal Dutch Shell (Olanda), Total (Franţa), CNPC (China) şi Inpex (Japonia).
Kashagan este unul dintre cele mai mari câmpuri petrolifere din lume, cu rezerve estimate la 16 miliarde de barili. Lansat în luna septembrie 2013, producţia a fost oprită după câteva săptămâni, din cauza unor scurgeri de gaze, dar se preconizează că va fi repornită în a doua jumătate a lui 2016.
Se spune că, după destrămarea URSS, în anii ‘90, când companiilor occidentale li s-a permis accesul în Kazahstan, au găsit Kashaganul în 36 de minute!
