Ministerul Economiei a publicat în dezbatere proiectul de Ordonanţă de Urgenţă prin care reprezentanţii statului în Adunările Generale ale Acţionarilor ale companiilor unde statul este acţionar majoritar nu vor mai fi retribuiţi, după ce Guvernul a adoptat în luna iulie un memorandum în acest sens. Măsura este motivată prin faptul că trebuie să se asigure “un tratament egal între acţionarii unei societăţi”, dar şi prin faptul că societăţile listate, de exemplu, au un număr foarte mare de acţionari, iar remunerarea acestora ar fi dificilă.
“Prin abrogarea alin. (1) al art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 se elimină temeiul legal în baza căruia societățile la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, pot retribui activitatea de participare a reprezentanților acționarilor la ședințele adunării generale a acționarilor”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Motivul pentru care se impune luarea unor asemenea măsuri este “obligativitatea asigurării unui tratament egal între acţionarii unei societăţi”, arată documentul.
În plus, sunt şi societăți ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piețe de valori mobiliare, “iar numărul acționarilor este foarte mare, ceea ce ar face dificilă, din punct de vedere economic plata unei asemenea remunerații către reprezentanții tuturor acționarilor”, se mai arată în proiectul citat.
Guvernul a adoptat pe 6 iulie un memorandum prin care reprezentanţii statului român în Adunările Generale ale Acţionarilor ale companiilor la care statul deţine, direct sau indirect, o participaţie majoritară, nu vor mai fi retribuiţi, prezenţa lor în AGA fiind considerată sarcină de serviciu.
”Decizia a fost luată în vederea uniformizării practicii la nivelul tuturor companiilor aflate direct sau indirect în subordinea statului, după ce, în februarie 2016, prin Ordinul Viceprim-Ministrului, Ministrului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri s-a stabilit că mandatul acordat reprezentanţilor M.E.C.R.M.A. în AGA ale societăţilor aflate în coordonarea ministerului de resort, este cu titlu gratuit”, anunţa la acea dată Guvernul.
La acea dată, vicepremierul Costin Borc spunea că reprezentanţii statului în Adunările Generale ale Acţionarilor nu vor mai primi indemnizaţii pentru participarea la şedinţe întrucât nu au niciun fel de responsabilitate dat fiind faptul că în cadrul Ministerului Economiei există un departament care pregăteşte un mandat intern, semnat de ministru, pentru reprezentanţii statului român în AGA.
„În AGA n-ai niciun fel de responsabilitate. Există în Ministerul Economiei un Departament de Privatizare şi Administrare a Participaţiilor, care pregăteşte un mandat semnat în intern, semnat de ministru, în care scrie: la punctul 1 de pe ordinea de zi votez da, la punctul 2 de pe ordinea de zi.. şi eu bifez acolo frumos şi eu semnez. Care este responsabilitatea?”, a spus atunci Costin Borc.
Vicepremierul Borc susţinea că măsura nu va fi aplicată şi la remuneraţiile reprezentanţilor statului în Consiliile de Administraţie.
Potrivit legislaţiei în vigoare, operatorii economici nu pot acorda membrilor adunărilor generale ale acţionarilor remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali/directorilor, pe şedinţă, şi pentru mai mult de o şedinţă într-o lună.
În 29 iunie, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) a publicat numele reprezentanţilor statului în entităţile publice, precum companii naţionale, societăţi naţionale, agenţii naţionale, administraţii naţionale, regii autonome, afişând şi cuantumul indemnizaţiilor acestora. Lista cuprinde peste 800 de nume, iar sumele variază între 35 de lei şi 137.000 de lei pe lună. Data ultimei actualizări a bazei de date este 15 iunie 2016, urmând ca, periodic, MCPDC să actualizeze informaţiile.
Fondul Român de Contragarantare şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor se află pe primele locuri în topul societăţilor de stat cu cele mai mari indemnizaţii plătite în consiliile de administraţie, exceptând băncile de stat CEC şi Eximbank, cu indemnizaţii de 10.000 de lei brut pe lună. Cei cinci membri ai Consiliului de Administraţie al Fondului Român de Contragarantare primesc câte 10.000 de lei brut pe lună, în timp ce preşedintele Fondului, Ioan Hidegcuti, primeşte 15.000 de lei pe lună.
Tot cu 10.000 de lei brut pe lună îi răsplăteşte Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) pe cei şapte membri ai Consiliului de Administraţie. Directorul Fondului, Dragoş Nicolae Oltenescu, este recompensat cu 42.000 de lei brut lunar. Pe locul al treilea în topul firmelor de stat care îşi răsplătesc generos consiliile de administraţie se regăseşte Societatea Energetică Electrică SA. Cei şapte membri ai Consiliului de Administraţie primesc lunar 3.000 de euro, la care se adaugă 1.200 sau 1.000 de euro pentru participarea la şedinţă sau ca membru de comitet.
Tarom are patru membri în Consiliul de Administraţie, plătiţi cu 5.259 de lei pe lună. Pe locul al cincilea se situează societatea Telecomunicaţii CFR SA. Cei cinci membri ai Consiliului de Administraţie primesc câte 4.358 de lei pe lună. Transgaz are cinci membri în Consiliul de Administraţie, persoane plătite cu câte 4.037 de lei lunar. Transelectrica are şapte membri, pe care îi plăteşte cu câte 3.900 de lei pe lună. Pe locul opt în topul indemnizaţiilor plătite în consiliile de administraţie se află Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR). Cei cinci membri ai Consiliului de Administraţie sunt răsplătiţi pentru participarea la şedinţe cu câte 3.456 de lei pe lună.
Cuprumin Abrud ocupă locul nouă, cei cinci membri ai Consiliului de Administraţie încasând 3.238 de lei lunar de la societatea de stat. Pe poziţia a zecea se află societatea Conversmin, cei cinci membri ai Consiliului de Administraţie fiind recompensaţi cu câte 3.068 de lei pe lună.
