În acest moment, Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) pare “neguvernabil”: din directorat mai fac parte doi membri, dar cărora justiţia le-a interzis să vorbească între ei! Nici în Consiliul de Supraveghere (CS) lucrurile nu par mai “breze”.
Lucrurile stau cam aşa: AGA numeşte membrii CS, iar CS – pe membrii Directoratului. Acţionari sunt Statul Român reprezentat prin Ministerul Energiei (77,15%), Fondul Proprietatea SA (21,56%), Electrocentrale Grup SA (0,84%) şi compania Închidere şi Conservare Mine (0,44%). Consiliul de Supraveghere este format din 5 până la 9 membri, care pot avea calitatea de acţionari ai societăţii, dar nu pot fi membri ai Directoratului.
Valeriu Ivan, reprezentantul Ministerului Energiei, precum și reprezentantul Fondului Proprietatea (FP), Dan Gheorghe, au renunţat la mandat. AGA din 12 septembrie va lua în discuţie noua propunere a FP pentru calitatea de membru în Consiliul de Supraveghere: Cătălin Mihai Nichifor. Pe Ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) nu apare nimic în legătură cu reprezentanţii statului în CS.
În acest moment, din Consiliul de Supraveghere mai fac parte Cristian Eugen Radu (preşedinte, licenţiat în istorie), Cornel Bobâlcă (angajat Ministerul Energiei, licenţiat în drept), Aura Gabriela Dumitru (angajat ME, licenţiată în drept), Elena Popescu (angajat ME, inginer energetician) şi Marius Andrei Roman (avocat).
Dacă CS-ul poate funcţiona şi cu acest număr redus de membri, Directoratul pare complet blocat!
Directorul general interimar al CE Oltenia, Ionel Ilie, şi-a dat demisia. La fel, Ovidiu Bălăcescu, şi el membru al Directoralui. Lui Adrian Teodorescu i-a expirat mandatul, iar cel ales conform OUG 109/2011, neamţul Klaus Leiders, nu s-a prezentat “la post”, se pare că nemulţumit de salariul pe care ar fi trebuit să-l primească. Astfel, în Directorat au mai rămas numai Laurenţiu Ciobotărică şi Daniel Antonie. Problema este că aceşti doi directori sunt urmăriţi penal, fiind acuzați de abuz în serviciu, iar instanţa a hotărât că nu pot comunica între ei. Cum ar putea avea loc o şedinţă a Directoratului între cei doi, care nu-şi pot vorbi?!
Consiliul de Supraveghere din CE Oltenia s-a reunit săptămâna trecută în şedinţa, dar nu s-a luat nicio decizie. Se pare că salvatorul Complexului ar fi trebuit să fie Remus Vulpescu, fost şef al Privatizării şi Administrării companiilor de stat în Ministerul Economiei şi prieten cu Remus Borza (cel care, timp de 4 ani, a fost administratorul judiciar al companiei Hidroelectrica). Se pare că Remus Vulpescu a refuzat conducerea CE Oltenia, pentru că nu a fost de acord cu anumite măsuri ce i-ar fi fost solicitate şi care, în opinia sa, ar fi generat costuri sociale şi bugetare însemnate, dar fără a reprezenta o soluţie de salvare a companiei. În plus, Vulpescu nu ar fi fost de acord nici cu planul de redresare votat în Adunarea Generală a Acţionarilor, el dorind să îşi facă propriul plan de management, nu să urmeze unul deja făcut. Aşa că în Consiliul de Supraveghere nu s-a luat nicio decizie privind membrii Directoratului.
Ministerul vrea ca săptămâna aceasta să finalizeze selecţia membrilor CS conform OUG 109/2011, iar noul CS să-şi asume responsabilitatea numirii membrilor Directoratului.
Ce se va întâmpla până la numirea noului CS şi măcar a unui număr minim de membrii ai Directoratului, nu se ştie! Cine va semna, de exemplu, ridicarea banilor pentru salarii din bancă?! Începând cu 19 august, CE Oltenia va trimite în şomaj circa 650 de angajaţi, dintre cei 2.000 care ar trebui să plece în acest an. Cine va semna concedierile?!
Producătorul de energie se află într-o situație financiară dificilă, după ce a înregistrat pierderi cumulate de circa 1,66 miliarde lei în ultimii doi ani. Şi pe primele 6 luni din acest an Complexul Energetic Oltenia a anunţat o pierdere de peste 130 de milioane de lei.
“În primul semestru 2016 CE Oltenia a înregistrat un profit din exploatare de 30,6 milioane lei şi o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane lei, ca urmare a diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investiţiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni)”, transmite CE Oltenia.
Pe primul semestru, CE Oltenia a vândut 5 TWh. De remarcat, în bugetul trimis spre aprobare la Ministerul Energiei se prognozează o producţie de 14 TWh, ceea ce e puţin posibil să se realizeze. În ceea ce priveşte cărbunele, datele sunt şi mai îngrijorătoare: s-au produs numai 9 milioane de tone, în condiţiile în care în proiectul de buget se prognozează 23 de milioane de tone de cărbune pentru întregul an.
Plăţile restante ale CE Oltenia către furnizori în semestrul I 2016 (până la 30 zile peste termenul scadent) se ridică la 47 de milioane de lei. Se preconizează ca, până la sfârşitul lunii septembrie, să fie achitate toate obligaţiile către furnizori, susţine compania. CE Oltenia a eşalonat, în luna mai, o datorie de 59 de milioane de lei la stat. Cât priveşte ratele la bănci, în primul semestru 2016, CE Oltenia a rambursat instituţiilor bancare circa 230 de milioane de lei. Creanţele restante la 6 luni 2016 sunt de 809 de milioane de lei.
CE Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Cota de piaţă a CE Oltenia, în primul semestru 2016, a scăzut la 17,9%, faţă de 18,4% în primul semestru din 2015.
