Ministerul Energiei acuză administratorul judiciar desemnat să administreze insolvenţa Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), Tudor&Asociaţii, că nu a denunţat contractele păguboase încheiate de regie în ultimii ani şi că nu a intervenit nici măcar în ultima clipă pentru „a se mai salva ce se mai poate salva” în cazul regiei.
În cazul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) s-au luat „an după an” decizii greșite și păguboase, iar managementul defectuos a continuat chiar și pe perioada insolvenței, fapt ce a împins spre faliment regia, precizează Ministerul Energiei, într-un comunicat emis sâmbătă.
RAAN a intrat în insolvenţă în 2013, administrator judiciar fiind desemnat Tudor&Asociaţii.
Tribunalul Mehedinţi a decis la 28 ianuarie intrarea în faliment a RAAN şi a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica. Decizia privind intrarea în faliment a fost suspendată în februarie în urma unui apel inițat de administratorul judiciar, iar instantanţa urmează să se pronunţe în perioada următoare.
„Falimentul ar fi survenit după doi ani și patru luni de la intrarea in însolvență a RAAN și în urma unei serii lungi de nereguli, contracte păguboase și lipsă de interes a celor care au condus aceasta companie în ultimii zece ani, se arată într-un comunicat emis sâmbătă de Ministerul Energiei.
Ministrul Eneergiei, Victor Grigorescu, spune că în energie nu se acționează politic, iar o acțiune făcută acum sub presiune va fi suportată ulterior de societate.
Ministerul Energiei menţionează totoată că la RAAN au fost contractate mai multe împrumuturi la bănci care au fost direcționate către achiziții și lucrări fără acoperire sau inutile. Mai mult, s-au acumulat datorii uriașe și nejustificate, care au dus RAAN în insolvență.
”Situația Regiei Autonome pentru Activități Nucleare este un caz școală atunci când vorbim despre cum se poate îngropa o companie de stat vitală pentru sistemul energetic. An după an s-au luat decizii greșite și păguboase. Nu s-a intervenit nici măcar în ultima clipă pentru a se mai salva ce se mai poate salva, dar în schimb se plânge de grija companiei după ce justiția s-a pronunțat în favoarea falimentului chiar de către cei ar fi trebuit să aibă grijă să nu se ajungă aici. Cu tot regretul, trebuie spus că oricât de mult ne-am dori să salvăm RAAN, justiția și-a spus cuvântul. E o lecție cât se poate de dură pe care dacă nu o învățam o vom repeta și în alte cazuri”, spune ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, în cazul RAAN, au fost prea multe decizii care au fost luate pe cu totul alte considerente decât cele legate de securitatea energetică.
„România are un sisteme energetic solid, dar nu ne permitem să ne jucăm cu el după bunul plac al unor interese locale sau particulare. Cei care se fac vinovați de dispariția RAAN se prefac astăzi că nu înțeleg despre ce este vorba sau strigă în gura mare că e în pericol securitatea energetică națională. Se speculează și se aruncă perdele de fum în speranța că se vor crea tensiuni sociale în încercarea de a găsi un țap ispășitor pentru propriile greșeli. E necesară o schimbare de gândire și acțiune în activitatea energetică dacă nu vrem să mai experimentăm astfel de falimente”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.
Acesta precizează că Ministerul Energiei acționează în consecință în ciuda atacurilor nefondate la care este supus.
„Managementul defectuos a continuat chiar și pe perioada insolvenței, fapt ce a împins spre faliment Regia. S-au recunoscut la masa credală datorii de 44,37 milioane de lei, fără acoperire legală, pretinse de o firmă a cărui patron este certetat într-un dosar de evaziune fiscală, spalare de bani și constituirea unui grup infracțional”, subliniază ministerul, în comunicat.
Contractele și zecile de acte adiționale pe care firma în cauză le-a încheiat cu RAAN, în perioada 2009 – 2012, sunt acum în atenția DIICOT. Directori ai regiei sunt cercetați penal pentru abuz în serciviu și pentru prejudicierea societății cu peste 23 milioane de lei.
„Iar aceste fapte sunt o mică parte din neregulile constatate, de exemplu, de Curtea de Conturi în rapoartele sale. În mod firesc, administratorul judiciar ar fi trebuit să denunțe astfel de contracte. Acest lucru nu s-a întâmplat, singura grijă a administratorului fiind încasarea onorariului de aproximativ 850.000 de dolari, doar în primul an de insolvență”, spun oficialii Ministerului Energiei.
În ceea ce privește situația managementul ape grelei pe întreaga perioadă de operare a unităților 1 – 4 de la CNE Cernavodă, acest lucru este obiectul mai multor consultări între Ministerul Energiei și Ministerul de Interne – ANRSPS pentru identificarea unei soluții organizatorice și funcționale care să efectueze această operațiune, „cu atât mai mult cu cât aceasta nu se poate desfășura decât cu finanțare integral de la bugetul de stat”.
În prezent, contractul de depozitare în custodie a cantităților de apă grea achiziționate la rezerva de stat încheiat între ANRSPS și RAAN se precizează obligația RAAN de a depozita și menține cu titlu gratuit cantitățile de apă grea din rezerva de stat aflate în custodie.
„Deoarece procedura de intrare în faliment a RAAN este suspendată, mai întâi de toate, instanţa trebuie să lămurească situaţia juridică a RAAN. Prevederile legislației aplicabile în domeniul producerii, utilizării și preluării la rezerva de stat a apei grele sunt clare și definesc rolurile instituțiilor implicate în acest domeniu, în speţă Ministerul Energiei, Administrațiea Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, aflată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne sau alţi operatori cu atributii specifice”, se arată în comunicat.
Ministerul Energiei punctează şi faptul că date precum cantitățile de apă grea necesare sistemului energetic național, despre depozitarea ei și alte elemente de acest gen sunt clasificate secret de stat și că regimul lor specific are menirea de a proteja securitatea sistemului energetic.
„Orice speculație folosind astfel de date este lipsită de temei și poate pune în pericol aspecte importante ale activității din zona nucleară. Nu este cazul să existe îngrijorări în acest domeniu pentru că s-au luat și se iau toate măsurile de protecție, iar cei care își închipuie că rezervele de apă grea sunt tratate cu lejeritate se înșeală”, concluzionează oficialii Ministerului Energiei.
De asemenea, Reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost declarate proiecte prioritare de investiții în ședința CSAT din 27 mai. CSAT a aprobat vineri un raport al ministrului Energiei, Victor Vlad Grigorescu, cu privire la proiectul unităților 3 și 4 de la Centrala Cernavodă, stabilind că este o investiție prioritară pentru România, a anunțat președintele Klaus Iohannis.
„În cadrul ședinței Consiliului am analizat și aprobat raportul ministrului Energiei privind stadiul și evoluția proiectului unităților 3 și 4 de la Centrala Cernavodă stabilind că acesta reprezintă un proiect prioritar de investiții pentru România care va asigura creșterea cotei energiei nucleare la 30 sau 32% din totalul producției naționale de energie electrică și va contribui substanțial la creșterea economică, menținerea, dar și crearea de noi locuri de muncă”, a declarat șeful statului la Palatul Cotroceni.
