Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) sunt angajate în primul Program Demonstrativ CCS integrat din România, în prezent fiind în curs de elaborare studiul de fezabilitate, având ca scop demonstrarea fezabilităţii tehnologiei de captare a CO2 la Complexul Energetic Turceni, împreună cu transportul acestuia şi stocarea geologică. “În urma unui riguros proces de evaluare, ISPE, în calitate de Manager de Proiect CCS, şi Complexul Energetic Turceni au selectat tehnolgia pe bază de amoniac răcit – Chilled Amonia Process (CAP) dezvoltată de Alstom, ca tehnologie de bază pentru dezvoltarea instalaţiei de captare şi au încredinţat Alstom Carbon Capture Systems (Germania) elaborarea studiului de fezabilitate”, se arată într-un comunicat de presă. Reamintim, Guvernul a decis, încă din februarie 2010, iniţierea “Planului de acţiune pentru implementarea unui Proiect Demonstrativ privind Captarea şi Stocarea Carbonului (CCS) în România”.
Tehnologia CAP oferă o eficienţă sporită, prin reducerea cantităţii de energie necesară pentru captarea CO2 în raport cu alte tehnologii existente. Această tehnologie, proprie Alstom, este deja în funcţiune în centre pilot şi în curs de validare în întreaga lume şi promite a fi una dintre tehnologiile inovatoare în cadrul eforturilor globale de reducere a emisiilor de carbon din sectorul de producere a energiei electrice. “Instalaţia de Captare a Carbonului va fi pusă în funcţiune la grupul nr.6, de 330 MW, de la Complexul Energetic Turceni, ce va fi, în prealabil, retehnologizat”, se mai arată în comunicat. “Suntem încântaţi să lucrăm împreună cu ISPE şi România în cadrul acestui proiect important şi vom aduce în această alianţă experienţa şi capacităţile noastre tehnice. Selecţia tehnologiei Alstom demonstrează poziţia noastră de lider în acest domeniu, esenţial pentru viitorul producţiei de energie electrică pe bază de cărbune”, a declarat Philippe Joubert, preşedintele Alstom Power.
Captare la Turceni
Cu mai mult de 40% din energia electrică provenind din arderea cărbunelui – cel mai poluant combustibil – şi cu o creştere preconizată a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada următoare, România trebuie să ia în calcul oportunitatea prezentată de tehnologia de captare şi stocare a dioxidului de carbon (CO2), având în vedere nevoile curente de energie, precum şi obligaţia de a respecta legislaţia europeană. Reamintim, Uniunea Europeană a lansat celebrul 20/20/20: până în anul 2020, la nivel comunitar, trebuie reduse cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, 20% din consumul de energie trebuie să fie din surse regenerabile, iar eficienţa energetică trebuie să crească cu 20%.
De remarcat, Uniunea Europeană alocă fonduri importante pentru 12 astfel de proiecte: pentru 8 proiecte în 2010 şi 4 în 2013. În decembrie 2009, UE a decis alocarea a 300 milioane de euro drept fonduri nerambursabile pentru CCS şi alte tehnologii inovatoare în domeniul energiei regenerabile. Angajamentul european este acela de a finanţa 12 instalaţii de CCS la scară mare cu finalizare până în 2015. Programul „NER300″, denumire sub care UE, Banca Europeană de Investiţii – BEI – şi statele membre derulează proiectul, este finanţat prin vânzarea a până la 300 milioane de certificate de CO2 destinate nou-intraţilor pe piaţă. La un preţ de vânzare al certificatelor de 15 euro pe bucată se estimează că UE ar putea trage până la 4,5 miliarde de euro pentru astfel de proiecte. Printre „competitorii” la fondurile comunitare se află Polonia, Germania, Anglia, Bulgaria.
Şi România va propune spre finanţarea UE un proiect-pilot de captare şi stocare a dioxidului de carbon din gazele de ardere emise de grupul 6 al termocentralei Turceni. Dacă proiectul românesc va fi desemnat câştigător, UE va finanţa realizarea unei astfel de instalaţii cu jumătate din costuri, restul urmând să fie alocat prin bugetul de stat. Proiectul românesc presupune investiţii de peste 500 milioane de euro. Tehnologia de captare şi stocare a dioxidului de carbon, cunoscută la nivel mondial sub abrevierea CCS – Carbon Capture and Storage – se află în fază experimentală. Scopul acesteia îl reprezintă diminuarea drastică a dioxidului de carbon din gazele rezultate prin arderea combustibililor fosili, considerate a fi principala cauză a efectului de seră.
Câteva firme şi institute, printre care compania franceză Alstom, GeoEcoMar şi ISPE au demarat realizarea studiului care va fi înaintat UE, zona-ţintă fiind Oltenia, unde există câteva dintre cele mai mari termocentrale pe lignit (Turceni, Rovinari, Işalniţa), depozitul urmând să fie construit la Turceni. Uniunea permite maxim 3 proiecte din partea fiecărui stat participant la proiect. Pentru a fi acceptat de UE prin proiect trebuie să se reuşească captarea a cel puţin 85% din dioxidul de carbon produs de centrala în cauză.
La nivel mondial există Global CCS Institute (GCCSI), înfiinţat de Guvernul Australiei, şi din care fac parte peste 260 de entităţi, dintre care 25 de guverne naţionale. Şi România a devenit, de curând, membru al GCCSI, ministrul Economiei, Ion Artion, reprezentând ţara noastră, primul institut românesc membru al prestigioasei instituţii fiind ISPE.
Recent, la Bucureşti s-a aflat Bob Pegler, vice-preşedinte al GCCSI, care şi-a manifestat interesul pentru proiectul românesc. „Instituţia noastră va ajuta România în acest demers, cu know-how-ul pe care-l deţine, poate şi cu finanţare pentru studii de pre-fezabilitate. Este un proiect interesant, care ne-a atras atenţia”, a spus Bob Pegler.
Potrivit estimărilor iniţiale, România ar putea stoca în formaţiuni geologice 18 gigatone de dioxid de carbon în acviferele saline şi patru gigatone în zăcămintele epuizate de ţiţei şi de gaze.
