Rainer Seele
În prima conferinţă de presă susţinută în România, şeful grupului austriac OMV, Rainer Seele (care, în vara lui 2015, l-a înlocuit din funcţie pe Gerhard Roiss), a declarat că nu a discutat niciodată cu Gazprom despre un eventual schimb de active care să implice Petrom. Mai mult, acesta a spus că: “Îmi plac atât de mult activele de aici, din România, încât nu vreau să le împart cu nimeni”. Reamintim, relaţiile dintre Rainer Seele (venit la OMV de la nemţii de la Wintershall, compania care aduce gaze ruseşti şi în România) şi conducerea concernului Gazprom este dintre cele mai bune. Atât de bune încât, după ce a schimbat strategia OMV, adăugând la activitatea de producere şi prelucrare a petrolului pe cea de producător şi furnizor important de gaze naturale, Seele a trecut la un schimb de active cu Gazprom. La acel moment au apărut zvonuri că, printre activele date la schimb de austrieci, se află şi Petrom. Acum, şeful OMV a infirmat categoric aceste zvonuri.
Pe de altă parte, Rainer Seele a declarat că este nevoie de un cadru legislativ stabil pentru a continua investiţiile în România. Cum urmează să se concentreze pe activităţile de explorare/exploatare şi vânzare de petrol şi, în special, de gaze naturale, OMV îşi vinde divizia din Turcia (OMV Petrol Ofisi), inclusiv termocentrala de acolo. În România va fi păstrată centrala de la Brazi, iar producţia din Marea Neagră ar urma să înceapă după anul 2020.
România şi Austria rămân pieţe-cheie pentru OMV, întrucât din aceste ţări provin două treimi din producţia de petrol şi gaze a companiei austriece, a spus Reiner Seele. „Două treimi din producţie provin din România şi Austria, astfel că vom continua să investim în aceste pieţe. (…) Am semnat un swap cu Gazprom la Sankt Petersburg, iar activitatea din România nu va fi afectată. Sunt atât de îndrăgostit de activitatea din România, încât nu vreau să o împart cu nimeni”, a spus Seele.
El a susţinut că, totuşi, câmpurile pe care le exploatează OMV sunt mature, astfel că grupul austriac caută să-şi refacă rezervele.
„Pentru aceasta, avem două soluţii: swapul cu Gazprom, care ne asigură în următorii cinci ani o înlocuire completă a rezervelor pentru toată producţia. În al doilea rând, este vorba de proiectul offshore Neptun, pe care îl avem în România (n.r. – împreună cu Exxon). Pentru acest proiect, avem nevoie de un cadru legislativ stabil, pentru că vorbim de o investiţie pentru 20-25 de ani”, a susţinut şeful OMV.
Reamintim, la începutul lunii aprilie, OMV şi Gazprom au semnat un acord la Sankt Petersburg privind un schimb de active între cele două companii. OMV oferă companiei ruse de stat o participaţie în activele sale norvegiene offshore, în schimbul unei participaţii minoritare în două blocuri din zăcământul energetic Urengoy din Siberia. De asemenea, cele două companii au semnat un contract de furnizare a ţiţeiului pentru rafinăria OMV din Schwechat, Austria, şi un schimb de expertiză. “Ambele companii beneficiază”, a afirmat şeful OMV, Rainer Seele, la Sankt Petersburg, după semnarea acordului. Acordul ar putea fi finalizat ulterior, în acest an, a completat directorul general al Gazprom, Alexei Miller.
La eveniment au participat şi ministrul austriac de Finanţe, Hans Joerg Schelling, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, şi Suhail Al Mazrouei, ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, care deţine o participaţie în OMV.
Rusia, dependentă de veniturile obţinute din vânzarea ţiţeiului şi a gazelor naturale, se bazează pe cooperarea energetică cu cei mai vechi parteneri ai săi din Europa Occidentală, în principal Germania şi Austria, pe fondul sancţiunilor impuse de UE. În schimb, OMV, prin legăturile cu Rusia, vrea să-şi reducă costurile, deoarece declinul preţului ţiţeiului face ca producţia sa din Marea Nordului să nu mai fie profitabilă.
Zăcământul Urengoyskoye, descoperit în 1966, era, odată, cel mai mare depozit de gaze naturale din lume.
Cele două zone oferite OMV, în care firma BASF (care deţine 100% acţiunile Wintershall, fosta companie în care a activat Rainer Seele) deţine o participaţie de 25,01%, ar urma să înceapă producţia în 2017, a anunţat în martie Gazprom. OMV ar putea obţine 24,98% din societatea mixtă. Cele două zone ar putea produce 14 miliarde metri cubi de gaze pe an, conform şefului Gazprom.
Producţia în Marea Neagră depinde şi de cadrul fiscal
OMV şi ExxonMobil nu vor începe producţia de gaze în perimetrul Neptun din Marea Neagră mai devreme de anul 2020, întrucât, până acum, nu s-a luat decizia finală de investiţie. „Nu vom avea gaz înainte de 2020 din Marea Neagră. Avem nevoie de mai mult timp pentru decizia finală de investiţii. Nu am finalizat studiile încă şi nu am agreat modelul de producţie cu partenerii de la ExxonMobil”, a declarat Seele.
El a adăugat că decizia finală va ţine cont şi de cadrul fiscal care va fi în vigoare.
„Trebuie să ştim care vor fi avantajele acestui proiect din punctul de vedere al costurilor. (…) Trebuie să ştim care va fi cadrul legal, dar avem nevoie de un cadru fiscal care să nu se schimbe odată la 2-3 ani”, a mai susţinut şeful OMV.
Potrivit acestuia, în contextul scăderii preţului petrolului, unele ţări vest-europene, precum Germania şi Marea Britanie, au realizat că societăţile nu mai pot să investească şi, de aceea, au redus taxele.
„Dacă mă întrebaţi dacă vreau taxe mai reduse, răspunsul va fi da”, a precizat Seele, care a adăugat: „Pentru offshore, nu vă pot da un răspuns, pentru că nu avem tabloul complet. Taxele sunt doar o parte din ecuaţie. Lăsând la o parte proiectul Neptun, trebuie să avem un cadru fiscal care să reflecte minimele cotaţiei petrolului. Cadrul fiscal nu trebuie să se schimbe la fiecare 2-3 ani, pentru că eu trebuie să îmi calculez investiţia pe 25-30 de ani. Nu fiecare guvern sau ministru care vine să schimbe cadrul legal”, a spus Seele.
Acesta a declarat că gazul din Marea Neagră va fi folosit pentru alimentarea pieţei locale şi a pieţelor din jurul Mării Negre. ” Nu ştim ce va face Exxon cu partea sa de producţie din Marea Neagră, dar noi vrem ca cea mai mare parte din ceea ce vom avea să rămână în România”, a adăugat el.
Acesta a precizat că, având în vedere costurile de transport, este preferabil ca gazele să fie vândute în România şi în zona apropiată, dând ca exemplu Bulgaria, precum şi ţări din Europa Centrală şi de Est.
OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat cu succes a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au investit în total 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent, a anunţat, în februarie, Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Upstream. OMV Petrom a contribuit cu 50% din această sumă.
„Am forat şapte sonde în acest perimetru, iar majoritatea au întâlnit acumulări de gaze. Avem rezultate suficient de încurajatoare pentru a continua evaluarea viabilităţii comerciale. Decizia finală de investiţie este estimată în aproximativ doi ani”, a spus Selischi.
Potrivit acestuia, fiind vorba doar de acumulări de gaze, proiectul nu este influenţat în niciun fel de evoluţiile de pe piaţa petrolului, unde cotaţiile s-au prăbuşit în ultimii ani.
„Suntem în calendar cu acest proiect şi ne propunem din 2018 să continuăm cu execuţia lui, dacă se va dovedi viabilitatea comercială. Nu ştim încă de acum ce soluţii vom aborda. Va trebui să forăm zeci de sonde, să construim o conductă, deci este vorba de investiţii de mai multe miliarde de euro sau de dolari. Ştiu că există multă nerăbdare în jurul acestui proiect, însă, dacă faceţi o comparaţie între acest proiect şi proiectele de autostrăzi, mai ales a celor care traversează munţii, o să vedeţi că noi facem progrese”, a adăugat oficialul OMV.
În România străluceşte soarele din punct de vedere al gazelor
Rainer Seele a apreciat că, în acest moment, România îşi asigură, din producţia internă, 100% din necesarul de gaze. “Aici străluceşte soarele din punct de vedere al gazelor, aşa că nu ne interesează Nord Stream 2”, a spus şeful OMV.
„Foarte multe ţări europene visează la independenţa energetică a României”, a mai spus CEO-ul OMV, menţionând că, dacă va începe exploatarea perimetrului Neptun, se poate vorbi şi de export.
Seele a precizat că investiţia din Marea Neagră nu concurează cu altă investiţie a grupului, cea în conducta Nord Stream.
„Gazul din Marea Neagră este necesar pentru ţările din jurul Mării Negre şi celelalte ţări vecine cu România”, a menţionat Seele.
Totuşi, el a spus că speră ca industria românească să-şi revină şi să ceară mai mult gaz, satisfacerea cererii locale urmând să se facă din blocul Neptun din Marea Neagră.
De altfel, în strategia OMV pentru perioada de până în 2020 este inclusă participarea la realizarea conductei Nord Stream 2, care va aduce gaze din Rusia prin Marea Baltică, prin Germania, până în Austria, la hub-ul de gaze Baumgarten.
Această conductă, care va avea o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, va fi gata în 2019. Jumătate din participaţie este deţinută de Gazprom, iar OMV, E.ON, Engie, Shell şi BASF au câte 10%. Costurile totale vor ajunge la 10 miliarde de euro.
„Nord Stream 2 este foarte important din punctul de vedere al asigurării securităţii în aprovizionare în Europa”, a subliniat şeful OMV.
Reamintim, oficiali europeni afirmă că Nord Stream 2 încalcă reglementările UE. În plus, opt state membre ale Uniunii Europene (UE), între care şi România, au contestat recent, într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, proiectul gazoductului Nord Stream 2.
„Proiectul Nord Stream 2, aflat în prezent în pregătire, poate implica anumite riscuri pentru securitatea energetică din regiunea Europei Centrale şi de Est”, se afirmă în scrisoarea datată 7 martie. Nord Stream 2 „ar influenţa puternic dezvoltarea pieţei gazelor şi tranzitul acestora în regiune, mai ales ruta de tranzit via Ucraina”, potrivit scrisorii.
Gazoductele de export ale Rusiei au devenit un subiect politic intens din cauza conflictului din estul Ucrainei, ţară care este rută de tranzit pentru circa jumătate din gazele vândute de Gazprom în Europa. Rusia asigură circa o treime din necesarul de gaze al Europei. În plus, în anul 2019, expiră contractul de tranzit dintre Gazprom şi Naftogaz (compania ucrineană ce deţine conductele ce transportă gazele dinspre Rusia spre Europa).
Rainer Seele a precizat că decizia privind construcţia Nord Stream 2 a fost luată de acţionari, urmând ca aceasta să înceapă transportul gazelor în anul 2019, respectând întreaga legislaţie europeană din domeniu.
Provocări pentru OMV
„În ultima perioadă am văzut schimbări mari în industria de petrol şi gaze, cu un impact puternic asupra tuturor jucătorilor. Dacă în urmă cu puţin timp vorbeam despre cum să creştem businessul, acum vorbim despre cum să-l menţinem profitabil“, a spus Seele.
„Pentru a menţine businessul profitabil trebuie să ne concentrăm pe ceea ce ştim să facem mai bine, adică pe partea integrată a afacerii. Vom continua să investim în producţie în următorii cinci ani, pentru a ne menţine capacitatea de producţie, care acum se situează în jurul a 300.000 de barili echivalent de petrol pe zi. România şi Austria asigură două treimi din această producţie, deci mare parte din investiţii va veni către România“, a mai spus şeful OMV.
CEO-ul OMV a mai spus că nimeni nu se aştepta, acum doi ani, la o asemenea scădere a cotaţiilor ţiţeiului: „Trăiam, atunci, în lumea barilului de 100 de dolari. Industria a reacţionat la criza petrolului. Am citit în presă că investiţiile tăiate, la nivel de industrie, au fost de 400-500 de miliarde de dolari. În toamna anului trecut, estimam pentru acest an un preţ de 55 dolari/ baril, dar, în această primăvară, petrolul a atins minime istorice şi a trebuit să ne scădem estimarea la 40 de dolari/baril pentru acest an. Efectele asupra bilanţului sunt dramatice”. În 2015, OMV şi-a depreciat valoarea activelor cu 3 miliarde de euro, din cauza scăderii preţului petrolului.
Pe de altă parte, şi preţul gazelor a scăzut în Europa, pe de o parte pentru că iarna “a fost mai mult primăvară, iar, pe de altă parte, şi cererea pentru economie s-a redus”, a mai spus Seele.
Totuşi, acesta crede că, în viitor, gazele vor avea un rol foarte important. După intrarea în vigoare a Acordului de la Paris, care prevede reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră, cel mai probabil, termocentralele pe cărbune vor fi înlocuite cu cele pe gaze. “Gazele naturale reprezintă o energie curată. Dacă termocentralele pe cărbune din Europa ar fi înlocuite cu unele pe gaze, emisiile de gaze cu efect de seră s-ar reduce cu 15%. Aşa că ar trebui înlocuite”, a spus Seele.
În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie, şeful OMV este de părere că acestea nu pot trăi, acum, fără subvenţii, aşa că investiţiile în domeniu depind direct de subvenţiile date de guverne.
Fără dividende de la Petrom
Acţionarii OMV Petrom au aprobat propunerea Directoratului de a nu se distribui dividende pentru anul financiar 2015, potrivit unui comunicat al companiei.
„În contextul curent de piaţă, cu un preţ scăzut al ţiţeiului, trebuie să rămânem prudenţi şi să ne menţinem o poziţie financiară solidă. Având în vedere nivelul ridicat de lichiditate necesar pentru a ne susţine nevoile privind investiţiile, am propus acţionarilor şi aceştia au aprobat neacordarea de dividende pentru 2015”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom.
De asemenea, acţionarii au decis extinderea, până la data de 31 decembrie 2017, a aprobării şi împuternicirii aferente a Directoratului pentru listarea secundară a companiei pe Bursa din Londra, pentru cazul în care condiţiile pieţei nu vor fi potrivite pentru realizarea listării secundare în acest an.
De asemenea, AGA a aprobat, ieri, numirea lui Dan Manolescu pentru postul de membru al Consiliului de Supraveghere, cu mandat până la data de 28 aprilie 2017. Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice,în perioada 2013-2015, a fost propus de acţionarul statul român, prin Ministerul Energiei. Recent, OMV Petrom a anunţat că Bogdan Nicolae Badea şi-a înaintat renunţarea la mandatul de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom începând cu data de 26 aprilie 2016.
De asemenea, AGOA a mai aprobat bugetul de investiţii pentru 2016 al companiei. Astfel, investiţiile estimate pentru 2016 ale OMV Petrom au coborât la 3,98 miliarde lei, de la 4,26 miliarde de lei realizate în 2015. Principala direcţie de investiţii continuă să fie divizia Upstream, pentru care s-au bugetat peste 3,48 miliarde de lei, reprezentând 88% din buget, urmată de Downstream Oil, cu un buget de investiţii de 465 milioane de lei, pentru acest an.
Grupul OMV Petrom a trecut pe pierderi în 2015, raportând un rezultat net negativ de 690 milioane de lei, faţă de un profit net de 2,1 miliarde de lei în anul precedent, potrivit rezultatelor consolidate publicate de companie.
Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 18,99%, iar 9,3572% – alţi acţionari. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).
