Petrom este un exemplu de privatizare reuşită, întrucât, la şase ani de când a fost preluat de austriecii de la OMV, este unul dintre puţinii piloni pe care se poate baza economia României, a declarat fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. Reamintim, pe vremea cât a fost ministrul Industriilor, Tăriceanu a înfiinţat Societatea Naţională a Petrolului (SNP) Petrom, prin integrarea pe verticală a activităţilor de producţie (RA Petrom), rafinare (Arpechim şi Petrobarzi) şi distribuţie (PECO).
„Petrom este un exemplu de privatizare reuşită, spun asta din mai multe considerente. După privatizare şi-a fixat obiective ambiţioase de investiţii, dezvoltare şi calitatea serviciilor, pe care le şi realizează. Ce era PECO pe vremuri şi ce e azi Petrom?”, a spus el ziariştilor prezenţi la eveniment. „Dacă nu era privatizat, Petrom ar fi fost o jale, o ruină, ar fi intrat în incapacitate de plată. Aşa de bine era gestionată zona de rafinare, încât, în 1997, cele cinci rafinării din ţară erau primele în clasamentul companiilor cu pierderi. Pierderile erau de peste 500 de milioane de dolari”, a spus fostul premier.
Întrebat dacă statul român a luat un preţ bun de la OMV pentru pachetul majoritar al acţiunilor Petrom, fostul premier a precizat că nu sunt oportune astfel de comentarii. ” A fost licitaţie internaţională, atâta oferit, s-a putut obţine la vremea aceea, înseamnă că acesta a fost preţul corect”, a punctat Tăriceanu.
SNP Petrom a fost privatizată în 2004, când austriecii de la OMV au plătit 669 de milioane de euro pentru achizitia a 33,34% din acţiuni şi circa 800 de milioane de euro pentru creşterea participaţiei la 51% printr-o majorare de capital.
Privatizări pe Bursă
În opinia sa, procesul de privatizare ar trebui să continue, pentru că managerii români nu sunt încă pregătiţi să gestioneze o companie în spiritul economiei de piaţă, ci încă au mentalitatea din urmă cu 10-15 ani. „Vă dau un exemplu de modul cum întreprinderile de stat au fost şi încă sunt gestionate. În 1997, când eram ministru al Industriilor, i-am rugat pe directorii din minister să facem un audit la Sidex, unde erau pierderi de un milion de dolari pe zi. Concluzia auditului? Din cauza tehnologiei învechite se pierd bani. Însă era clar că nu era aşa. În următorul an după privatizare, Sidex avea profit un milion de dolari pe zi (n.r. – cu aceeaşi tehnologie învechită). Ce se întâmpla de fapt când era la stat? Toate intrările şi ieşirile treceau prin firmele căpuşă ale băieţilor simpatici”, a povestit Tăriceanu. El a subliniat că doar printr-un management privat o companie poate fi eficientă.
„Până acum s-au făcut privatizări cu aşa-numiţi investitori strategici. Dar se pot face privatizări mai inteligente, prin listarea la bursă a unor pachete de acţiuni. Important este faptul că, odată cu schimbarea acţionariatului, se schimbă şi managementul”, a mai spus Tăriceanu.
Companiile trebuie să facă profit, nu protecţie socială
În privinţa reorganizării sistemului de producere a energiei electrice, Călin Popescu Tăriceanu a spus că ideea înfiinţării unei companii energetice-gigant în 2007 i-a venit „dintr-un sentiment foarte omenesc, şi anume invidia că cehii au o astfel de companie de valoare”, adică CEZ. La acea vreme, Guvernul Tăriceanu urmărea să înfiinţeze o companie energetică-mamut, formată din Electrica, Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari. „Am luat un grup de consultanţi şi am făcut un colectiv de lucru, care să îmbrace ce gândisem, cu respectarea directivelor europene de concurenţă. Astfel că am gândit o companie care să grupeze 45% din activele din energie. Ideea lui Videanu grupează 90% din piaţă, motiv pentru care va avea probleme de concurenţă”, a spus Tăriceanu.
Planul Guvernului PNL condus de Tăriceanu a fost anulat odată cu schimbarea guvernării la finele anului 2008. Cel care a devenit atunci ministru al Economiei, Adriean Videanu, a propus înfiinţarea a două companii, care să grupeze atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, mine de cărbune şi reactoarele nucleare de la Cernavodă.
Tăriceanu crede că înfiinţarea a doi giganţi energetici, “modelul Videanu”, este un demers greşit: „În loc să pui laolaltă activele valoroase, pui la un loc cele profitabile cu toate jafurile şi ciurucurile, iar companiile devin nefinanţabile. Aceasta este o concepţie socialistă. Companiile ar trebui să facă profit, nu protecţie socială”.
Tăriceanu a participat la inaugurarea Petrom City, noul sediul al celei mai mari companii petroliere din România.
Inaugurare la Petrom City
Amplasat în zona de nord a Bucureştiului, Petrom City va reuni circa 2.500 de angajaţi din 7 sedii ale companiei aflate în Bucureşti şi Ploieşti. Procesul de mutare a angajaţilor în noul sediu a început în trimestrul IV al acestui an şi este estimat să se finalizeze în trimestrul II al anului viitor. „Este un moment deosebit pentru noi, cei din Petrom. Inaugurăm mai mult decât o clădire: un spaţiu aspiraţional, care celebrează inovaţia, transparenţa şi flexibilitatea. Petrom City reprezintă atât un reper arhitectural pentru zona de nord a Bucureştiului – la a cărei dezvoltare a contribuit, cât şi un reper pentru evoluţia noastră ca şi companie, pentru obiectivele şi valorile noastre,” a declarat Mariana Gheorghe, CEO Petrom.
Proiectul a debutat cu cel mai amplu şi complex proiect de reabilitare ecologică din România a terenului pe care a fost construit complexul Petrom City. Terenul, un fost depozit de carburanţi, a fost bombardat în cel de-al doilea Război Mondial, iar rezervoarele avariate au cauzat contaminarea solului. Prin reabilitarea ecologică, un teren de 200.000 de metri pătraţi a fost redat Capitalei. Petrom City cuprinde două clădiri de birouri, un centru de date – printre cele mai moderne din Europa, o centrală electrică de 5 MW şi o parcare cu 900 de locuri, desfăşurate pe o suprafaţă construită de 100.000 mp. Eficienţa ridicată a clădirilor, de circa 90% faţă de o medie de 40% – 60% prezentă în majoritatea clădirilor construite recent, contribuie la unicitatea proiectului în România.
Impactul economic al proiectului este semnificativ: circa 4.000 de oameni din peste 150 de companii (peste 80% dintre acestea fiind companii româneşti), au lucrat la Petrom City, în diferite stadii ale lucrărilor. Investiţia totală s-a ridicat la peste 130 milioane euro şi a acoperit costurile cu ecologizarea, proiectul de infrastructură, construcţia clădirilor şi a centralei electrice.
La inaugurarea Petrom City au mai fost prezenţi directorul general executiv al OMV – Wolfgang Ruttenstorfer, întreaga conducere a Petrom, fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, consilierul prezidenţial Iulian Fota, liderul sindical FSLI Petrom – Liviu Luca, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi ai mai multor companii energetice de stat şi private.
