Energia din surse hidro prezintă interes, dar investitorii se lovesc de măsurile legislative care ori se schimbă, ori nu există, este concluzia participanților la Romanian Hidro Power Energy Summit 2016, organizat de Govnet. Lipsa unei strategii energetice, colapsul certificatelor verzi, dar și listarea Hidroelectria au fost în centrul atenției în cadul acestei conferințe.
Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu și-a arătat nemulțumirea cu privire la „inerția” ce a cuprins ministerul după ce a părăsit postul. Iar activitatea de acum nu arată că se urmărește atingerea unui scop bine definit.
„Sistemul energetic are vulnerabilități ce țin de guvenanță.Nu avem o viziune clară cu ceea ce vrem să facem în energie în următorii 3 ani. Potrivit calculelor noastre, România are nevoie de 250 de specialiști pe zona de guvernanță”, a declarat Răzvan Nicolescu, Executive Lead Advisor Energy and Resources Practice Deloitte, la Romanian Hidro Power Energy Summit 2016, organizat de Govnet. ”Constat o evoluție inerțială a sectorului energetic instaurată în 2015 și care se continuă în prezent. Doresc să văd o clarificare a cadrului de reglementare”, a punctat fostul ministru.
Bușu: ar trebui listate 20-25% din acțiunile Hidroelectrica
Cristian Bușu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a susținut că prioritatea ministerului este listarea Hidroelectrica. În prezent, Hidroelectrica este în insolvență, procedura putând fi valabilă până cel mai târziu în iunie, dar a anunțat deja un profit brut de peste un miliard de lei în 2015. Pentru perioada imediat următoare după ieșirea din insolvență, autoritățile se pregătesc pentru listarea a 15% din acțiunile companiei. „Oferta publică inițială a Hidroelectrica ar trebui majorată cu încă 5 sau 10 procente pentru a o face mai atractivă pentru investitori”, a spus Cristian Bușu. Potrivit acestuia, de listarea la bursă a acțiunilor Hidroelectrica se ocupă consorțiul Morgan Stanley şi Raiffeisen Capital & Investment. „Probabil că ar fi interesant ca împreună cu celălalt share holder, Fondul Proprietatea, să se stea la aceeași masă, iar cei care fac sindicalizarea să găsească o variantă să mărească acest procent, de la 15%, pe care îl oferă statul, cu încă 5% sau 10%, în funcție de ceea ce își dorec și ei. Un procent mai mare arată un pic mai bine pentru investitor”, a precizat secretarul de stat Cristian Bușu.
Borbely: România este în urmă cu ani
Hidroelectrica mai deschide o sesiune de vânzare de midrohidrocentrale (MCH) pentru perioada martie-aprilie 2016, a anunțat Karoly Borbely, director de dezvoltare al Hidroelectrica, care a recunoscut că nu a existat un interes foarte mare pentru MCH ale companiei. „Din 2003 și până astăzi s-au vândut aproximativ 110 și mai sunt vreo 120. Există un interes, nu foarte mare, dar în ultimii ani s-au vândut 23 de microhidrocentrale”, a spus Borbely, care a precizat că, în efortul companiei de a face cunoscută intenția de vânzare a MCH, au fost trimsie anunțuri chiar și la primării.
Microhidrocentralele de la Hidroelectrica au un mare avanjat, este de părere Borbely, faptul că nu pun probleme de mediu ca cele nou construite. „Nu am primit nicio reclamație de la niciun ONG”, a spus Borbely, care a precizat că mai există unele cazuri unde trebuie clarificată situația terenurilor pe care sunt construite MCH.
Cât privește strategia energetică, care ar trebui să dea linia de dezvoltare a sectorului, Karoly Borbely, și el fost secretar de stat în Ministerul Energiei, are „așteptări mari”.„Guvernul trebuie să-și asume politicile pe acest domeniu. Potențialul energetic este foarte mare, atât hidro, cât și în alte sectoare. Țara are resurse din plin”, a spus Borbely. „O mai bună coordonare și existența unei stratehii energetice ar fi de mare ajutor. Țările din jur se mișcă. Cât privește România, trăiesc cu sentimentul că suntem cu ani în urmă”, a completat directorul Hidroelectrica.
Nagy: cota 2016 este de 0,317 certificate/MWh
Problema certificatelor verzi a fost în centrul atenției, numărul mare emis de autorități bulversând piața. Potrivit legislației, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a stabilit noul preț minim al certificatelor verzi pentru anul 2016. „Am recalculat valorile în lei conform cursului mediu al euro cotat de BNR pentru luna decembrie. Astfel, prețul minim al certificatelor verzi pentru anul 2016 este de 132,4 lei, o ușoară creștere față de 131 de lei, cât era în 2015. Prețul maxim nu cred că ne mai interesează”, a declarat Zoltan Bege Nagy, membru în Comitetul de Reglementare al ANRE, care consideră că este puțin probabil ca prețul maxim al certificatelor să fie regăsit pe piață. Cât privește cota anuală obligatorie estimată pentru 2016, aceasta a fost stabilită la 0,317 certificate verzi pentru fiecare MWh vândut consumatorilor finali, cu exceptările prevăzute de HG nr. 495/2014, prin care se instituie schema de sprijin pentru marii consumatori de energie. La o cotă de 0,317 certificate verzi și luând în calcul valoarea minimă, contribuția consumatorilor va crește, în 2016, la 41,97 lei/MWh, față de 36 lei MWh cât a fost în 2015.
Nagy a arătat că, în 2015, au fost emise 14,1 milioane de certificate verzi, iar consumul de energie la care se aplică cota de certificate verzi a fost de 47 TWh, 3,4 TWh fiind exceptați. Din acestea, numai 12,2 milioane (86%) vor putea intra în schemă, găsind-și cumpărători, valoarea sprijinului ridicându-se la 360 milioane de euro.
Vultureanu: marea problemă, modul de vânzare a certificatelor verzi
Tocmai modul în care funcționează piața certificatelor verzi nemulțumește micii producători de energie din surse regenerabile. „Noi, actorii de pe piață suntem de vină. Nu cerem autorităților să ia măsuri”, a declarat Mihai Vultureanu de la Asociația Română pentru Microhidroenergie. „Până acum, bâlbâială. Dacă la început am fost stimulați să investim, acum suntem împiedicați pe toate drumurile”, a punctat Vultureanu, referindu-se la schema de susținere a energiei din surse regenerabile prin intermediul certificatelor verzi și, apoi, tăierile drastice operate de autorități. El și-a arătat nemulțumirea că nu există un echilibru pe piața certificatelor verzi. „Marea problemă o reprezintă modul de vânzare a certificatelor verzi. Cei mari și bogați vând certificatele. Cei mici și săraci nu pt. Cred că este o lipsă de reglementare”, a spus Vultureanu, care a precizat că, pentru anul 2016, au fost emise 18 milioane de certificate, dar la vânzare sunt 12 milioane, de unde rezultă o absorbție de numai 60%. De altfel, asociația a lansat unele propuneri pentru deblocarea situației certificatelor verzi, propuneri care sunt în dezbatere la nivel guvernamental și parlamentar.
