„Bănuiesc că nu mai există cineva care să se îndoiască de capacitatea României de a rambursa datoria publică”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la un seminar organizat de Finmedia la sediul BNR. S-a îndoit, totuşi, cineva: directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. E lşi-a manifestatîngrijorarea într-un interviu acordat postului elveţian TV TSR. „Ceea ce este dramatic, şi vorbesc de state precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România etc, state în care trebuie redresată situaţia – nu putem continua aşa deoarece încetarea plăţilor este iminentă, prăpastia este chiar în faţă – sunt cele care pătimesc mai mult, sunt cele mai vulnerabile”, a afirmat Strauss-Kahn.
În cadrul unui seminar, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a încercat “să calmeze spiritele”, arătând că datoria externă publică a României a ajuns la 18,5 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro pe termen scurt şi 17,3 miliarde de euro pe termen lung. Ceea ce arată că România nu poate intra în încetare de plăţi.
„Componenta pe termen scurt este mică, iar cea pe termen lung nu este foarte mare, reprezentând 24% din PIB. Însă îngrijorătoare este tendinţa de creştere, în condiţiile în care ponderea datoriei publice în Produsul Intern Brut s-a dublat rapid în ultimii doi ani”, a explicat Isărescu, în cadrul ediţiei a 13-a a Forumului Bancar Român. Guvernatorul a avertizat asupra faptului că pieţele internaţionale devin mult mai “nervoase” atunci când datoria publică în multe ţări, inclusiv România, depăşeşte 40% din PIB.
Şeful băncii centrale spune că suma dintre datoria publică, de 18,5 miliarde de euro, şi datoria BNR, de 9 miliarde de lei, este confortabil acoperită de rezerva valutară a României, de 32,3 miliarde de lei. „Investitorii nu se uită numai la datoria publică, se uită şi la cea externă privată. Iar dacă aceasta din urmă nu este bine administrată, devine o problemă publică. Aceasta este explicaţia pentru care noi, la Banca Naţională, avem o rezervă excesivă, care ne costă”, a mai spus Isărescu.
Românii au îndatorat România
Datoria externă a României ajunsese la aproape 90 de miliarde euro la finele lunii octombrie. Băncile sunt “vinovate” de 22 de miliarde de euro, a mai spus Isărescu. Totuţi, el a adăugat că mare parte din creditele de la bănci au fost luate de populaţie pentru a-şi cumpăra frigidere şi maşini de spălat. “Românii sunt cei care au îndatorat România şi nu băncile comerciale, care au atras resurse din exterior, pentru a acoperi cererea de finanţare”, a spus Isărescu. Oficialul recunoaşte că băncile au “ademenit” populaţia să ia credite, dar nu băncile au făcut datoria, care a fost făcută de români, nu de bănci. “3,7 milioane de debitori au credite de consum negarantate. Răspunsul meu este tranşant: este clar că decizia de îndatorare a fost democratică (… ) Numai în 2007-2009 s-au cumpărat un milion de maşini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred că la întrebarea cine a îndatorat România trebuie să avem în vedere acest lucru. Băncile au fost intermediari, putem spune că i-au ademenit (…), dar nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze România, s-au împrumutat românii”, a declarat Mugur Isărescu. El a punctat că 4,5 milioane de persoane au luat credite în ultimii ani, ceea ce înseamnă jumătate din populaţia activă.
Datele BNR arată că în structura datoriei externe a României, 17,6 miliarde de euro sunt împrumuturi pe termen scurt, iar 71,6 miliarde de euro pe termen mediu şi lung, în timp ce aproximativ 40 miliarde de euro sunt împrumturi ale sectorului real. “Grosul datoriei externe este în sectorul real, iar cea mai mare parte este către sectorul neproductiv. Vreo 5 miliarde euro în magazinele de tip supermarket”, a spus Isărescu.
Infrastructura şi agricultura, nişe pentru bănci
Bancherii ameninţă că nu vor mai credita populaţia, dacă Ordonanţa 50 va rămâne în forma actuală. “Dacă Parlamentul nu modifică Ordonanţa 50, am putea ajunge în situaţia în care clienţii băncilor ar fi atât de bine protejaţi, încât băncile nu vor mai putea să le dea credite şi se vor orienta spre alte nişe, cum ar fi IMM-urile, agricultura şi infrastructura”, a declarat Radu Gheţea, preşedintele ARB. Impactul prevederilor Ordonanţei 50 asupra sistemului bancar s-ar ridica la 594 de milioane de euro în ultimele şase luni ale acestui an. Bancherii reproşează OUG 50 că “dă naştere la interpretări pe care clienţii le aduc în faţa justiţiei, iar băncile vor trebui să facă provizioane pentru a face faţă acestei situaţii”.
