Pe 19 noiembrie vor avea loc Adunările Generale ale Acţonarilor (AGA) celor două mari companii energetice naţionale, Electra şi Hidroenergetica, a anunţat ministrul Economiei, Ion Ariton, în cadrul celei de-a XI-a ediţii a Conferinţelor Focus Energetic. „Cele două AGA ale celor două companii vor decide dacă se vor continua paşii pentru formarea acestora“, a declarat Ariton. Reamintim, în 2008, Guvernul liberal încerca reorganizarea sistemului energetic naţional într-o singură companie, pe care fostul comisar european pentru Energie, Andris Piebalgs, îl numea “monstru energetic”. Din aprilie 2009, actuala guvernare autorităţile încearcă să restructureze sistemul energetic naţional în noi campioni naţionali. Iniţial, din cele două companii ar fi trebuit să facă parte şi compania de furnizare şi distribuţie a energiei deţinută de stat, Electrica, producătorul de gaze, Romgaz, precum şi Compania Naţională a Huilei.
În prezent, Electra ar urma să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura actualei Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Hidroenergetica va fi alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj) şi o parte din Compania Naţională a Huilei (CNH), după restructurare.
Ion Ariton a declarat, în cadrul Conferinţei Focus Energetic, că acţionarii Fondului Proprietatea s-au declarat împotriva constituirii celor doi giganţi. În urma fuziunilor societăţilor energetice, Fondul va deţine 15,09% din viitoarea Electra şi 15,9% din Hidroenergetica, statul urmând să fie acţionarul majoritar. Procesul de înfiinţare a acestor două societăţi trenează de câteva luni din cauza unor opoziţii deschise în instanţă de creditori, acţionari ai Fondului şi sindicatele din energie, în special de către cele din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica – o greşeală
În plus, în cadrul Conferinţei Focus Energetic, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor,a caracterizat înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica drept “o greşeală”. “Înfiinţarea celor două companii este o greşeală. Conform directivelor europene, putem integra pe verticală entităţile componente ale sistemului energetic naţional, precum în Franţa, Germania, Cehia (n.r. – Electrica nu va face parte din cei noi campioni naţionali). Suntem pe un drum greşit”, a spus Iulian Iancu.
De altfel, în ziua şedinţelor AGA, prin care Hidroelectrica se va diviza şi apoi va fuziona pentru apariţia Electra şi Hidroenergetica, hidrotehnicienii membrii ai Federaţiei Hidrosind vor picheta sediile Hidroelectrica şi Ministerului Economiei, pentru a-şi exprima opoziţia privind apariţia celor doi “monstruleţi energetici”. În plus, Hidrosind a anunţat formularea unei plângeri penale, solicitând cercetarea şi tragerea la răspundere penală a unor membri ai Consiliului de Administraţie (CA) al Hidroelectrica pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi abuz în serviciu. Din CA al Hidroelectrica fac parte, printre alţii, Tudor Şerban (fost secretar de stat în Ministerul Economiei), Bogdan Drăgoi (secretar de stat în Ministerul Finanţelor), Mihai David (director general Hidroelectrica), Ioana Raicu (reprezentant Ministerul Economiei).
O altă problemă în privinţa apariţiei celor doi campioni naţionali o reprezintă avizul Consiliului Concurenţei (CC). Decizia CC (care va fi luată până la sfârşitul anului) va fi, cel mai probabil, condiţionată, pe lângă reducerea participaţiei statului la EnergoNuclear (compania care va construi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă), printre altele, de rezolvarea problemei contractelor de vânzare a energiei pe termen lung, precum şi de rezolvarea problemei privind subvenţia mascată (este posibil, de exemplu, ca pierderile din sectorul minier să fie acoperite prin profiturile hidrocentralelor, de aceea CC se pare că va cere ca fiecare entitate componentă a marilor companii să devină centre de cost).
Vânzarea pachetelor minoritare, în 2011
În această vară, Guvernul a decis vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni de la Transgaz, Transelectrica şi Petrom şi listarea Romgaz pe Bursă, mişcare ce ar fi adus importante resurse financiare la buget. Ministrul Ariton a anunţat, în cadrul Conferinţei Focus Energetic, că, momentan, statul nu are de ce să se grăbească şi că va aştepta până va obţine un preţ mai bun. „Cel mai probabil vânzarea unor pachete de acţiuni de la Transelectrica şi Transgaz va avea loc anul viitor, la fel ca şi listarea Romgaz“, a spus Ariton. Potrivit actului normativ aprobat de Guvern, statul urmează să vândă câte 15% din Transgaz şi Transelectrica, 9,84% din Petrom, iar 15% din Romgaz să fie listat la Bursă.
Avem stocuri pentru iarnă
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat în cadrul Conferinţei Focus Energetic “Cum trecem iarna 2010 – 2011” că sunt destule stocuri de combustibil pentru sezonul rece, dar admite că pot apărea probleme, dacă temperaturile vor scădea.
Companiile energetice şi-au asigurat suficiente stocuri de combustibil pentru această iarnă, în condiţiile în care consumul de energie al ţării este estimat să crească în acest sezon rece cu 1% faţă de iarna precedentă. “Stocurile de gaze sunt de 3,014 miliarde de metri cubi, suficiente pentru această iarnă, iar stocurile de cărbune sunt peste cele prognozate”, a spus minstrul Ariton.
Probleme în ţară
Pe de altă parte, Iulian Iancu a arătat că tot acest program energetic de iarnă necesită costuri de 1,05 miliarde de euro, la care se adaugă 530 de milioane de euro pentru subvenţii şi ajutoare pentru încălzire. El a subliniat că există probleme grave cu asigurarea finanţării necesare pentru programul de iarnă, în special din partea CET-urilor (centrale electrice de termoficare) din subordinea administraţiilor locale. „Aceste centrale au avut un program de investiţii de 110 milioane de euro pe care nu l-au realizat. Nu au primit diferenţa de bani pentru combustibil (n.r. –subvenţia de 45% din costurile cu combustibilul ce ar trebui să vină de la bugetul de stat), nu au putut accesa credite şi au şi probleme cu investiţiile de mediu”, a spus Iancu.
„Gazele nu ar trebui scumpite”
Întrebat de riscul apariţiei unor probleme în alimentarea cu căldură a unor oraşe, din această cauză, Ariton a răspuns: „Deşi nu este problema ministerului, ci a administraţiilor locale, vom încerca să sprijinim acele comunităţi. Deocamdată ne bucurăm că vremea este bună, dar nu trebuie să fim liniştiţi, pentru că în perioada următoare, poate chiar în următoarele zile, este posibil ca temperaturile să scadă, iar aceste probleme vor deveni acute”, a afirmat Ariton.
El a mai spus că îşi menţine punctul de vedere potrivit căruia preţul gazelor nu ar trebui să crească în această iarnă nici pentru populaţie, nici pentru agenţii economici. Preţul reglementat al gazelor este stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie.
Reprezentanţii Hidroelectrica şi Complexului Energetic Craiova au anunţat, la rândul lor, că stau bine cu stocurile pentru iarnă. “Dacă, în mod normal şi conform Hotarârii de Guvern privind stocurile pentru iarnă Hidroelectrica ar fi trebuit să aibă lacurile de acumulare umplute în proporţie de 66%, la 1 octombrie, când începe, oficial, perioada de iarnă, aveam lacurile pline în proporţie de 87%”, a anunţat Dragoş Zaharia, directorul general adjunct al Hidroelectrica. El a precizat că rezerva în lacuri este de circa 3,6 TWh, la care se adaugă energia pe care compania o produce în hidrocentralele “run river”. În plus, în luna ianuarie, se va finaliza retehnologizarea hidrocentralei Lotru, care va avea un aport major la producerea de energie electrică.
Viorel Tudor, director general adjunct la CE Craiova a anunţat, la rândul său, că nu sunt probleme cu stocurile. “Există stocuri suficiente. Suntem pregătiţi şi pentru iarnă, şi pentru înfiinţarea celor două companii (n.r. – CE Craiova va face parte din Electra)”, a spus Viorel Tudor. El a precizat că 60% din energia termică furnizată de complexul energetic “încălzeşte” locuitorii Craiovei. “Primăria are, însă, datorii de 126 milioane de lei (n.r. – circa 30 milioane euro) către complex”, a precizat Tudor.
George Micu, directorul general al CFR Marfă, a anunţat că, în privinţa transportului cărbunilor şi păcurei pe calea ferată nu sunt probleme, deşi CFR Marfă are de încasat 130 milioane de lei de la CET-urile aflate în subordinea autorităţilor locale (dintre care aproximativ jumătate de la Braşov). Probleme sunt, însă, cu plata energiei electrice, conform reprezentantului furnizorilor. “Entităţile care asigură transporturile pe calea ferată au mari datorii către furnizorii de energie electrică”, a declarat Ion Lungu, preşedintele AFEER. “S-a plătit, în acest an, consumul pe cel mult o lună şi jumătate. Dacă se va continua în acest mod, în jumătate de an furnizorii de electricitate vor intra în faliment”, a mai spus Ion Lungu.
Nici furnizorii de gaze naturale nu sunt mai fericiţi. “Autorităţile locale au mari datorii către furnizori. O problemă o reprezintă legislaţia internă aprobată de ANRE care permite unui consumator care nu şi-a plătit furnizorul de gaze să se mute la un alt furnizor, nu-l plăteşte nici pe acesta, apoi se mută la alt furnizor şi aşa mai departe”, a spus Petre Stroe, vicepreşedintele Asociaţiei furnizorilor de gaze naturale.
