COP21 s-a terminat cu bine, cele 195 state participante la Conferinţa internaţională privind schimbările climatice căzând de acord cu un Acord privind limitarea încălzirii globale la cel mult 2 grade Celsius până în 2050, raportat la epoca preindustrială. Textul Acordului cuprinde soluții de compromis, mulțumitoare pentru toți paticipanții, inclusiv pentru China, India și Arabia Saudită, cele mai ”contestate” țări participante la COP21 din cauza politicilor sale privind emisiile de gaze cu efect de seră.
Acordul de la Paris reunește pentru prima oară toate națiunile într-o cauză comună bazată pe responsabilitățile lor istorice, actuale și viitoare, se arată într-un comunicat de presă al conferinței. ”Obiectivul principal al acordului universal este de a menține temperatura la nivelul global crește cu mult sub 2 grade Celsius și de a efectua eforturi extinse pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale”, precizează comunicatul. Limita de 1,5 grade Celsius este considerată o linie mult mai sigură de apărare împotriva celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice. În plus, acordul are drept scop să consolideze capacitatea de a răspunde la schimbările climatice.
Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, vor fi înființate fonduri speciale, care să sprijine țările cu economii în curs de dezvoltare și cele vulnerabile să atingă țintele stabilite la nivel național.
”Acordul de la Paris permite fiecărei delegații și fiecărui grup de țări să meargă acasă cu capul sus. Efortul nostru colectiv este mai mult decât suma eforturilor noastre individuale. Responsabilitatea noastră la istorie este imensă”, a declarat Laurent Fabius, președinte al COP 21, la conferința ONU privind schimbările climatice, și ministrul francez de Externe, se arată în comunicat.
”Am intrat într-o nouă eră, a cooperării la nivel mondial pe una dintre problemele cele mai complexe cu care se confruntă omenirea. Pentru prima dată, toate țările din lume s-au angajat să reducă emisiile, să consolideze rezistența și să ia măsuri comune pentru lupta împotriva schimbărilor climatice”, a spus secretarul general al ONU Ban Ki-moon, precizează comunicatul.
Acordul de la Paris va fi depus la Organizația Națiunilor Unite din New York și deschis pe 22 aprilie 2016, timp de un an, pentru a fi semnat. Acordul va intra în vigoare după ce 55 de țări, reprezentând cel puțin 55% din emisiile globale, vor depune instrumentele de ratificare.
Planuri cincinale
Acordul de la Paris și rezultatul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) acoperă toate domeniile critice identificate. Acordul pune accent pe cinci elemente: atenuarea, ce are în vedere reducerea emisiilor suficient de repede pentru a ajunge la temperatura țintă, un sistem de transparență și de revizuire la nivel mondial, ce va ține ”contabilitatea” pentru combaterea schimbărilor climatice, adaptarea, ceea ce presupune consolidarea capacității țărilor de a face față efectelor schimbărilor climatice, pierderile și daunele, tradus prin consolidarea capacității de a recupera în fața efectelor schimbărilor climatice, și suportul, inclusiv finanțarea pentru state cu scopul a de a construi un viitor curat și rezistent.
Acodul de la Paris pune accent pe inițiativele țărilor de a dezvolta planuri de acțiuni care să lupte împotriva schimbărilor climatice. Potrivit comunicatului, până acum 188 de state au anunțat planuri de acțiune climatice, care vor încetini în mod semnificativ ritmul de creștere a emisiilor globale de gaze cu efect de seră. Noul acord stabilește, de asemenea, principiul conform căruia planurile climatice naționale nu vor fi mai ambițioase decât cele existente. Statele vor prezenta planurile de climă actualizate la fiecare cinci ani, sporind astfel ambiția lor pe termen lung în mod constant, se arată în comunicat.
Pentru perioada de pre-2020, țările vor continua să se angajeze într-un proces care implică oportunități, ce se vor concentra pe opțiunile de adaptare. În plus, statele vor lucra pentru a defini o foaie de parcurs clară pentru a atinge 100 de miliarde în finanțarea combaterii schimbărilor climatice până în 2020, punctează documentul.
Fonduri pentru state în curs de dezvoltare
Un punct important al Acordului de la Paris se referă la susținerea eforturilor pe care trebuie să le facă țările în curs de dezvoltare. De altfel, acestea au și cel mai mare potențial de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu vârf de lance China și India, prima deținând supremiația mondială la emisii, țările în curs de dezvoltare au susținut la Paris necesitatea ca statele dezvoltate că contribuie susținut la finanțarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, având în vedere că acestea din urmă sunt responsabile de emisiile istorice.
Acordul de la Paris include un suport adecvat pentru țările în curs de dezvoltare și stabilește un obiectiv global pentru a intensifica adaptarea la schimbările climatice în mod semnificativ prin sprijinul și cooperarea internațională, susține documentul. ”Eforturile mari și ambițioase întreprinse deja de țările în curs de dezvoltare vor fi susținute de creșterea finanțării din partea țările dezvoltate și prin contribuții voluntare din alte state”, precizează comunicatul. Astfel, pe lângă fondul de 100 miliarde de dolari până în 2020, statele au decis ca, după acest termen, să se treacă la un nou obiectiv privind finanțarea, care va crește de la această sumă.
Un alt punct important rezolvat prin Acordul de la Paris se referă la cooperarea internațională în domeniul tehnologiilor sigure în combaterea schimbărilor climatice.
Români mulțumiți
Autoritățile române de mediu se declară mulțimite de rezultatele negocierilor de la Paris. ”Este o realizare cu adevărat istorică. Comunitatea internaţională a arătat că, în ciuda tuturor diferenţelor, se poate uni şi trece peste orice obstacol, pentru a îndeplini un obiectiv comun, acela de a asigura viitorul Planetei. Este clar că acest acord, în forma în care a fost adoptat, demonstrează că tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon este inevitabilă. Vorbim despre un document istoric, global, durabil, dinamic şi pe care foarte mulţi l-au considerat imposibil de adoptat’, a declarat ministrul român al Mediului, Cristiana Paşca Palmer, care a condus delegaţia României la lucrările COP21, se arată într-un comunicat de presă al ministerului. De altfel, ministrul Cristiana Paşca Palmer a reprezentat UE în cadrul negocierilor privind adaptarea la schimbările climatice.
Comisarul european pentru Climă, Miguel Arias Cańete, a subliniat că Acordul de la Paris este o victorie a întregii Uniuni Europene şi demonstrează că Europa este puternică, unită, ambiţioasă şi vorbeşte cu o singură voce. ”Asta a reprezentat forţa noastră în cadrul negocierilor. Am obţinut ceea ce ne-am propus”, le-a transmis comisarul Cańete miniştrilor Mediului din UE.
Potrivit comunicatului, în ultima parte a negocierilor, a fost stabilită o coaliţie ad-hoc a statelor ambiţioase, din care fac parte peste 100 de ţări, printre care SUA, toate statele membre ale UE, Canada, Norvegia, Australia, Mexic, Brazilia şi 79 de state din Africa, zona Pacificului şi Caraibelor.
