Acasă Stiri InterneGaze România nu are un Program energetic de iarnă

România nu are un Program energetic de iarnă

de M G

caloriferRomânia nu are, în acest moment, un Program de iarnă, deşi acesta ar fi fost util încă din toamnă, iar Ministerul Energiei vrea aprobarea urgentă a documentului, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu, în cadrul unei conferinţe de presă. Practic, este pentru prima oară în ultimii peste 20 de ani când România nu are un astfel de program. De remarcat, premierul de atunci, Nicolae Văcăroiu, semna, în 1993, HG 417/1993 privind “Programul energetic pentru iarna 1993-1994”.

„La acest moment nu avem un program de iarnă aprobat. Aceasta înseamnă un Program care să identifice parametrii în care societăţile din domeniu trebuie să funcţioneze în această perioadă, pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie a României. Ar fi fost util ca acest program să fi fost aprobat încă de la începutul toamnei. Îl voi promova în regim de urgenţă în zilele următoare. Chiar dacă este târziu, după părerea mea este foarte necesar. Urmează o hotărâre de Guvern. Acesta este mijlocul legal prin care instituim acest program de iarnă”, a spus Victor Grigorescu.

Ministrul a precizat că o hotărâre de Guvern presupune o perioadă de dezbatere publică şi că acest Program va fi operaţional, dar a dat asigurări că, între timp, comandamentul de iarnă se va întâlni cu regularitate, o dată pe săptămână sau de câte ori va fi necesar.

Grigorescu a afirmat că Ministerul Energiei gestionează un Comandament de iarnă cu societăţile pe care le coordonează, cu alţi operatori implicaţi şi că regretă faptul că acest Comandament l-a convocat el pentru prima dată în acest sezon, aproape de 1 decembrie, în condiţiile în care ar fi fost probabil util să fi fost convocat încă de la începutul lunii octombrie.

De asemenea, ministrul a făcut referire la situaţia aprovizionării cu apă caldă şi agent termic în Capitală şi a spus că a avut săptămâna trecută o întâlnire cu toţi factorii implicaţi şi că va continua să îi invite şi în săptămânile viitoare pentru a discuta împreună despre măsuri concrete şi îndeplinirea acestora.

În ceea ce priveşte stocurile pentru iarnă, ministrul a apreciat că stocurile de cărbune de la Complexului Energetic (CE) Hunedoara (CEH) sunt ”departe de ceea ce ar fi fost de dorit” şi a cerut să aibă o informare zilnică privind parametrii companiei, dar şi un plan de funcţionare până la sfârşitul iernii.

Pe de altă parte, ministrul Grigorescu, a cerut Complexului Energetic (CE) Hunedoara (CEH) să finalizeze în cel mai scurt timp planul de restructurare, în condiţiile în care compania se află încă în perioada de evaluare. „Constat şi la Hunedoara, cu regret, că am convenit împreună cu partenerii noştri europeni, dar şi cu instituţii româneşti, un plan de acţiune în vară, care presupunea definitivarea unui plan de restructurare şi că acest plan de restructurare nu este gata, deşi ar fi trebuit să fie la această dată finalizat şi aprobat. I-am rugat pe toţi colegii să ne concentrăm ca acest plan să fie finalizat în cel mai scurt timp şi înaintat sau să urmeze procedurile de rigoare”, a mai spus Victor Grigorescu.

La Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO), Victor Grigorescu a afirmat că şi acolo există „o serie de dezamăgiri”, dând ca exemplu intenţia companiei, anunţată în urmă cu doi ani, de a moderniza o parte dintre capacităţi, însă din cinci proiecte doar două sunt finalizate

Probleme la fondurile europene

Ministerul Energiei se află printre instituţiile care ar putea dezangaja fonduri europene, valoarea acestora depăşind 500 de milioane de lei, a anunţat Victor Grigorescu. Potrivit acestuia, fondurile care ar putea fi dezangajate vizează realizarea unor proiecte de eficienţă energetică, în special ale autorităţilor publice locale.

„După cum ştiţi, premierul a anunţat că există un risc de dezangajare în mai multe sectoare. Regret că şi noi ne aflăm astăzi printre instituţiile care, din păcate, riscă să dezangajeze fonduri europene. Vorbim de fonduri în valoare de peste 500 de milioane de lei”, a spus Grigorescu.

El a explicat că motivul dezangajării provine din faptul că proiectele finanţate riscă să nu poată fi puse în funcţiune până la 31 decembrie anul acesta.

din aceeasi categorie