În cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, s-au dezbătut nu numai probleme legate de “Provocările iernii 2015 – 2016 asupra sectorului energetic românesc”, ci s-au făcut şi anunţuri importante: România intră în iarnă fără să fie aprobată o hotărâre de Guvern privind programul pentru trecerea sezonului rece, scade preţul energiei electrice, scade bonusul de cogenerare, vom avea o iarnă normală (nici blândă, dar nici grea), s-au atins deja recorduri de producţie şi consum de electricitate, creşte preţul gazelor naturale (care a devenit mai ieftin să-l imporţi, decât să-l cumperi din depozitele româneşti de înmagazinare), bucureştenii vor avea apă caldă şi căldură, dar RADET va acţiona ANRE în instanţă, românii vor primi despăgubiri de la distribuitori, dacă aceştia nu răspund la sesizări, producătorii interni de energie regenerabilă angajează firme străine, care dau şi prognoze greşite, în loc să ia prognozele de la Institutul Meteo, dar s-a discutat şi despre faptul că România nu este afectată de oprirea livrărilor de gaze rusești în Ucraina.
Scăderea tarifului de distribuţie cu 8-10% şi a bonusului de cogenerare cu 4% vor conduce la o scădere finală a preţului energiei electrice, pentru populaţie, de 5-6%, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, „Provocările iernii 2015 – 2016 asupra sectorului energetic românesc”.
Şeful ANRE a explicat că, de la 1 iulie 2016, preţul gazelor naturale, ca marfă, va scădea cu cel puţin 10%, în timp ce, la nivelul consumatorului industrial, reducerea va fi de 5-6%. Un alt element favorabil îl reprezintă scăderea TVA cu 4 puncte procentuale, de la 24% la 20%, din 2016. „După această scădere a TVA, costul unui MW scade de la 400 de lei (+ TVA) la 380 (+TVA). Un apartament consumă, în medie, 1 MW/an, dintre care: populaţia urbană 2-3 MW/an şi cea rurală, mult sub 1 MW, chiar sub 0,5 MW”, a adăugat Niculae Havrileţ.
Pe de altă parte, preşedintele ANRE crede că şi vremea este favorabilă reducerii preţului energiei. „Din depozitele de gaze naturale s-a consumat foarte puţin. Au trecut două dintre cele şase luni ale perioadei de iarnă (n.r. – în România, iarna se consideră că începe la 1 octombrie şi se termină pe 31 martie), în care ANRE nu a obligat furnizorii de gaze naturale să facă import, lucru care s-a întâmplat pentru prima oară în România, în 20 de ani. Pentru luna decembrie, am stabilit un import de siguranţă de 3% pentru consumatorii casnici”, a mai spus Niculae Havrileţ.
La rândul său, Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE, a afirmat că se aşteaptă o reducere a preţurilor individuale pentru cei 38 de producători de energie termică şi că scăderea bonusului de cogenerare va fi în medie cu 4%, la care se vor aplica tarifele de transport şi distribuţie, precum şi elementele de subvenţionare pe care fiecare consiliu municipal le stabileşte prin hotărâre, fiind determinat, astfel, preţul final de facturare. Calotă a precizat că, în cazul Bucureştiului reducerea va fi de 3,5%, iar la Craiova – de 3,12%.
În ceea ce priveşte preţul gazelor naturale, şeful ANRE a precizat că acesta va scădea cu 10% de la 1 iulie 2016, ceea ce va însemna o scădere cu 5-6% a facturilor pentru consumatorii industriali. Pentru consumatorii casnici piaţa nu este încă liberalizată, iar calendarul de liberalizare prevede o scumpire de 6 lei/MWh a preţului gazelor de la 1 iulie 2016.
„La nivelul OPCOM am avut o surpriză: Petrom a vândut gaze cu 81 lei/MWh, nivel apropiat de cel cu care gazele se vând vara. Evoluţia preţului internaţional este foarte apropiată de cel intern“, a mai spus Niculae Havrileţ.
Practic, gazele naturale de import sunt acum mai ieftine decât cele autohtone extrase din depozitele subterane, deoarece, la preţul gazelor autohtone, se mai adaugă şi tariful de înmagazinare, a spus, la rândul său, lui Rodin Traicu, membru în Comisia de industrii a Camerei Deputaţilor. Cel mai mare operator de înmagazinare a gazelor din România este Romgaz, care realizează şi jumătate din producţia internă de gaze.
Havrileţ a mai afirmat că importul de gaze naturale al României a crescut miercuri de la 1,7 milioane de metri cubi, la 5 milioane de metri cubi pe zi, pentru luna decembrie fiind stabilită o cotă de importuri de 3%.
În România, nici legile termodinamicii nu se aplică
Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) va ataca în instanţă două ordine ale ANRE privind calculul preţului între energia termică şi cea electrică la producătorii în cogenerare. Regia pregăteşte, în prezent, o plângere prealabilă şi în cazul Hotărârii de Guvern care reglementează acordarea bonusului de cogenerare.
Anunţul a fost făcut de către Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, prezent la conferinţa FOCUS ENERGETIC. Oficialul chiar a ironizat ANRE şi Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), producătorul de energie termică al Capitalei, cu care RADET are o dispută de mai mai mult timp. „La cazanele de apă fierbinte ale RADET de la Casa Presei o gigacalorie este produsă cu 170 de lei, la ELCEN – cu 186 de lei, deşi este producător de cogenerare de mare eficienţă. În România, nici legile termodinamicii nu se aplică, pe lângă alte legi“, a afirmat el.
El a precizat că, din datoria de 3,4 miliarde de lei a RADET către ELCEN, 1,1 miliarde de lei sunt penalităţi. Dumitraşcu a mai spus că RADET are de încasat de la Ministerul de Interne subvenţii neacordate în perioada 2006-2011, valoarea acestora fiind de 715 milioane de lei. Aplicând aceleaşi penalităţi pe care ELCEN le percepe RADET, suma ajunge la 1,5 miliarde de lei, potrivit oficialului.
De asemenea, el a atacat Primăria Municipiului Bucureşti, despre care spune că are o datorie de 236 de milioane de lei către RADET. „La Bucureşti se dau mai întâi bani pentru panseluţe, pentru evenimente culturale şi abia la final Primăria dă ce rămâne la RADET. Ori dai subvenţia, ori te duci şi creşti preţul gigacaloriei. Dar atunci o să te întrebe lumea ce faci cu miliardul ăla de euro, cât este bugetul anual al Primăriei Bucureşti“, a mai spus Dumitraşcu.
El a arătat că, în anul 1996, RADET prelua de la ELCEN 10 milioane de gigacalorii anual, iar anul trecut a preluat doar 4,2 milioane, Dumitraşcu susţinând că populaţia s-a debranşat de la sistemul centralizat din cauza creşterii preţurilor de către producătorul de energie termică.
RADET şi ELCEN sunt protagonistele unui întreg scandal privind furnizarea de energie termică în Bucureşti. ELCEN are de recuperat o datorie de 3,4 miliarde de lei de la RADET, dar are, la rândul său, o datorie de peste 300 de milioane de lei către Romgaz pentru gazele consumate. Romgaz a comunicat că sistează furnizarea de gaze către ELCEN dacă nu primeşte garanţii că va primi suma, iar Dumitraşcu a avertizat, recent, că, dacă acest lucru se va întâmpla, atunci Bucureştiul rămâne fără căldură în maxim şapte zile. Situaţia a fost rezolvată doar temporar, Romgaz prelungind contractul cu ELCEN până la 15 decembrie.
Conform directorului comercial al Romgaz, Vasile Ciolpan, miercuri urmează să aibe loc o întâlnire „tripartită” între reprezentanţii celor trei companii implicate în energia termică pentru populaţia Bucureştiului. Pe de altă parte, acesta a precizat că Romgaz a înmagazinat, pentru iarna 2015 – 2016, 2,1 miliarde metri cubi de gaze, la care se adaugă 0,27 miliarde mc înmagazinate în depozitul de la Târgu Mureş.
Vasile Ciolpan a mai spus că Romgaz este pregătită „pentru o stare de normalitate”, respectiv temperaturi medii de – 5, – 7 grade şi pe alocuri – 10 grade. „Sub – 10 grade, intrăm în zona de alertă şi vor fi necesare măsuri deosebite”, a precizat Ciolpan. Reprezentantul Romgaz a mai adăugat că, la temperaturi sub – 7 grade media pe ţară, „începem să ne uităm la butoane, să ne întrebăm ce facem”, a mai spus Vasile Ciolpan.
Pentru prima oară în ultimii ani nu avem Program de iarnă
Potrivit lui Octavian Lohan, membru în Directoratul Transelectrica, în acest an, în premieră naţională, până la această oră nu s-a dat o hotărâre de Guvern pentru stabilirea măsurilor necesare pentru trecerea vârfului de iarnă.
„Cu vechiul Guvern nu am reuşit să finalizăm, deşi ni s-a promis, am luat legătura cu noul ministru, am retransmis propunerile noastre pentru trecerea vârfului de iarnă. Este primul an în care Guvernul nu a scos hotărâre pentru deciderea măsurilor necesare pentru trecerea vârfului de consum din iarnă”, a declarat Octavian Lohan, în cadrul unei conferinţe organizate de Focus Energetic.
Potrivit acestuia, una din măsurile luate în aceste HG, în afara stocurilor de păcură şi cărbune, era şi cea a stocurilor în marile lacuri, stoc mult mai scăzut în acest an decât în anii precedenţi. „Am intrat în noiembrie cu 45% stoc de energie în marile lacuri de acumulare, deşi, în anii trecuţi, prin HG, valorile erau peste 60 – 65%, iar în realitate am realizat stocuri mult mai mari. Acum stăm mai rău din cauza secetei”, a declarat Lohan, apreciind, însă, că, în ultimele zile, datorită ploilor, o parte din rezerve s-au refăcut.
Lohan a mai declarat că Transelectrica a făcut un scenariu şi, în cea mai neagră variantă – două săptămâni consecutiv cu – 20 de grade – consumul României s-ar ridica la 9600 MWh. Din fericire, potrivit anunţurilor de ultimă oră ale meteorologilor, România nu va avea parte de o iarnă extremă în acest an.
Octavian Lohan a anunţat şi că, în dimineaţa zilei de joi, producţia internă de energie a ajuns la 10.000 MW, consumul intern situându-se la peste 8.600 MW. „Azi-dimineaţă producţia a atins 10.000 MW, diseară s-ar putea atinge un consum de 9.000 MW şi producţie de 10.200 MW, ceea ce înseamnă export de 1.200 – 1.500 MW“, a afirmat Lohan.
Despăgubiţi de distribuitori
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) analizează aprobarea unor standarde de performanţă pentru activitatea de distribuţie şi de transport a gazelor naturale, astfel încât timpul de răspuns să fie scurtat, proiectul prevăzând şi compensaţii pe care consumatorii să le primească în funcţie de întârzieri.
„În şedinţa de astăzi (n.r. – joi) a Comitetului de reglementare am hotărât să aprobăm standarde de performanţă pentru activitatea de distribuţie a gazelor naturale şi de transport a gazelor naturale, astfel încât, dacă nu se răspunde unui solicitant la o sesizare, la o reclamaţie în termenul stabilit de către noi, însemnând 15 zile, 30 de zile sau 60 de zile, în funcţie de solicitare, atunci operatorul de distribuţie sau transport este obligat să plătească o compensaţie în bani solicitantului. Aceste compensaţii variază de la un nivel de 50 de lei, cu o suprataxare de 5 lei, pentru fiecare zi de întârziere, până la câteva mii de lei în cazul operatorului de transport“, a mai spus Niculae Havrileţ, la cea de-a XXV-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.
Havrileţ a preciat că, în acest moment, sunt anual 300.000 de reclamaţii şi sesizări de la consumatorii casnici de gaze naturale şi 350.000 de reclamaţii în cazul energiei electrice.
Şeful ANRE a mai spus că are în vedere introducerea standardului şi pentru operatorii din sectorul energiei electrice. Principalii distribuitori de gaze naturale în România sunt E.ON, care alimentează partea de nord a ţării, şi GdF SUEZ, care alimentează sudul ţării. Operatorul de transport este Transgaz.
În cazul distribuţiei de energie electrică, operatori sunt Enel – pentru Banat, Dobrogea şi sudul Munteniei, E.ON – în Moldova, CEZ – în Oltenia şi Electrica – care asigură distribuţia în Transilvania şi nordul Munteniei. Operatorul de transport este Transelectrica.
La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Silvia Vlăsceanu, a comentat un raport recent al Băncii Mondiale, care aprecia că timpul şi costurile racordării la reţea în România sunt printre cele mai mari. „Nu cred că Banca Mondială a comparat aceleaşi lucruri. De exemplu, în România sunt necesare avize, inclusiv de la autorităţile locale, care pot dura mai mult şi, astfel, să se prelungească timpul de racordare la reţea. De aceea, s-ar putea ca acest raport să nu exprime exact situaţia reală”, a spus Silvia Vlăsceanu la Conferinţa FOCUS ENERGETIC.
O iarnă normală
În ceea ce priveşte vremea, Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) a spus că vom avea o iarnă normală: „nu va fi ca în 2012, când s-au înregistrat 5 viscole într-o lună şi 3 săptămâni cu temperaturi sub – 15 grade. Nu va fi nici o iarnă blândă, fără viscole. Va fi o iarnă normală”, a spus Ion Sandu. „În această iarnă, pornind de la o analiză logică, nu ne aşteptăm să avem două-trei săptămâni consecutiv temperaturi de minus 15 grade. Asta nu înseamnă că nu poţi avea două-trei zile cu temperaturi de -20 de grade şi 2 viscole în ianuarie”, a mai spus şeful ANM.
Pe de altă parte, acesta a precizat că prognozele meteo sunt foarte importante pentru actorii din sectorul energetic, dar și pentru autorități. „Administraţia Naţională de Meteorologie este de interes naţional. Dacă Ministerul Energiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei sunt interesate să aibă toată informaţia meteorologică, noi putem pune la dispoziție o aplicaţie, cu informaţii pentru următoarele două săptămâni, cum există deja la Ministerul Transporturilor. Putem pune la dispoziţia instituţiilor statului informaţii, care să fie utilizate în sensul îmbunătăţirii activităţii”, a declarat Ion Sandu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), la Conferința FOCUS ENERGETIC.
Acesta a făcut referire la producătorii de energie din surse regenerabile, care preferă să angajeze firme străine pentru a le oferi prognozele meteo, chiar dacă acestea nu sunt corecte, în loc să folosească informaţiile furnizate. „Din păcate, nu se utilizează informaţia meteorologică de către cei care fac parcuri eoliene sau panouri solare. Să ai posibilitatea să-ţi faci prognoză pe 72 de ore, pentru fiecare oră şi pentru fiecare parc eolian, începând de astăzi, să ştii cât vânt ai şi să nu foloseşti această informaţie mi se pare destul de grav. Se apelează la paleative, se angajează oameni care se pricep la meteorologie, se angajează firme din Portugalia care nu sunt în stare să furnizeze informaţii corecte despre prognoze de vânt sau în cazul radiaţiei solare, care ar fi foarte utile pentru funcţionarea sistemului energetic”, a precizat Sandu.
Dezbatere la certificate verzi
OPCOM încearcă să păstreze platformele de tranzacţionare eficiente, a mai spus vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, încercând să răspundă comentariilor Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES referitoare la propunerea de limitare a numărului de propuneri de tranzacţionare din partea producătorilor.
„Am văzut astăzi (n.r. – joi) în presa de specialitate foarte multe comentarii plecate de la PATRES vizavi de o eventuală intervenţie a Autorităţii de Reglementare în domeniu care să le îngreuneze viaţa. Este vorba despre dezbaterea publică, aşa cum suntem obligaţi pe respectarea principiilor de transparenţă, a regulamentului de tranzacţionare a certificatelor verzi, regulament aflat în dezbatere la solicitarea operatorului OPCOM. În acest document de discuţie există şi propunerea OPCOM de a lua în discuţie limitarea numărului de propuneri de tranzacţionare din partea producătorilor. Este o propunere din partea OPCOM aflată în documentul general de discuţie plecând de la realitatea ultimului an în care se ofertează de la 8 dimineaţa şi până la 17 după-amiaza, în medie din 5 în 5 minute, iar din cele câteva sute de tranzacţii zilnice nu se finalizează decât 4-5-10 oferte. OPCOM-ul, într-un fel, încearcă să găsească o soluţie pentru ca platformele de tranzacţionare să poată fi eficiente”, a spus Calotă, la cea de-a 25-a ediţie a Conferinţelor Focus Energetic.
Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) a precizat, miercuri, într-un comunicat, că militează pentru elaborarea unor mecanisme echitabile şi predictibile pentru toţi participanţii la piaţa de energie şi solicită în acest sens autorităţilor decizii imediate care să ducă la reechilibrarea cererii cu oferta de certificate verzi, pentru a evita colapsul acestei industrii. „Potrivit datelor PATRES, dacă nu se iau măsuri urgente, cel puţin o treime dintre producătorii de energie din surse regenerabile vor intra în insolvenţă, unii dintre aceştia îndreptându-se cu paşi repezi spre faliment. Deja au fost anunţate cazuri de insolvenţă, în prezent mulţi dintre producători susţinându-se din surse proprii, respectiv alte afaceri pe care le deţin”, se menţionează în comunicatul PATRES.
Reprezentanţii organizaţiei semnalează că, în condiţiile unui excedent de certificate verzi pe piaţă şi ale unei rate reduse de succes a sesiunilor de licitaţie organizate pe PCCBCV (Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale de Certificate Verzi), de 13,37% la nivelul anului în curs, potrivit datelor OPCOM, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a decis să impună restricţii majore producătorilor la tranzacţionare, prin limitarea numărului maxim de oferte transmise de un participant la piaţa de certificate verzi astfel încât în orice moment să poată fi publicate în vederea organizării de sesiuni de licitaţie maximum cinci oferte.
„PATRES admite faptul că, iniţial, legislaţia şi schema de suport au fost generoase. Însă, în prezent, s-a trecut în extrema cealaltă, iar investiţiile din sectorul regenerabilelor au fost direcţionate într-o zonă în care şansele de recuperare sunt minime. În demersurile noastre, am solicitat autorităţilor stabilirea de reglementări stabile şi corecte, găsirea unei soluţii de echilibru pentru ca situaţia să devină suportabilă, atât pentru consumatorul final, cât şi pentru investitorii în energie din surse regenerabile, astfel încât aceştia să poată, în timp, să-şi recupereze investiţiile realizate. Ce primim în schimb? Lovitură după lovitură”, afirmă preşedintele PATRES, Viorel Lefter.
Pe de altă parte, reprezentanţii organizaţiei atrag atenţia ministrului Energiei, Victor Grigorescu, asupra unor practici „neortodoxe” acceptate pe piaţa certificatelor verzi în detrimentul producătorilor din sectorul regenerabilelor, respectiv a unor oferte neconforme de cumpărare certificate verzi cu plata la termen prin instrumente de plată.
Un exemplu în acest sens este o ofertă de certificate verzi din data de 19 septembrie 2015, cu care Centrala Electrică de Termoficare CET Govora, din Râmnicu Vâlcea, societate comercială cu capital integral de stat, a achiziţionat 30.000 certificate verzi utilizând ca mecanism de plată bilete la ordin.
„Cumpărătorul obţine astfel certificatele verzi de la producător, pe care le achită la o dată ulterioară, în acest fel finanţându-şi obligaţia de a îndeplini cota în detrimentul fluxurilor de numerar ale producătorilor şi aşa aflaţi în stare critică. Interesul major pentru această ofertă neconformă, la care s-au înscris un număr de 91 de societăţi, denotă faptul că producătorii de energie din surse regenerabile sunt într-o situaţie disperată, la care s-a ajuns în condiţiile cotei care beneficiază de sistemul de promovare cu certificate verzi extrem de redusă şi a unui excedent uriaş de certificate verzi în piaţă. Potrivit datelor OPCOM, în acest moment se înregistrează un excedent de circa 5 milioane certificate verzi în piaţă. Conform unei informări ANRE, până la sfârşitul anului vor fi peste 6 milioane de certificate verzi în plus pe piaţă (fără cumpărători)”, se precizează în comunicatul PATRES.
