Acasă MediuDezvoltare Durabila Al patrulea proces la CJUE

Al patrulea proces la CJUE

de L M

Razvan-Horatiu-RaduRomânia s-a ales cu cel de-al patrulea proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), tot pentru nerespectarea angajamentelor legate de mediu. De data aceasta, este vorba de netraspunerea în legislația internă a directivei privind coținutul de sulf în cazul combustibililor folosiți de navele maritime. Pentru aceasta, România este pasibilă de amenzi de aproape 40.000 de euro pe zi, până când se conformează la normele comunitare invocate.

România nu a transpus, încă, în legislația internă, directiva privind coținutul de sulf din combustibilii marini, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene. Potrivit documentului, au trecut 17 luni de când a expirat termenul de conformare, termenul limită fiind 18 iunie 2014. Pentru că nu și-a respectat obligațiile de stat membru, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement în 2014 (Cauza 2014/0368), pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2012/33/UE din 21 noiembrie 2012 de modificare a Directivei 1999/32/CE privind reducerea conţinutului de sulf din combustibilii marini. Până la deschiderea procesului în fața CJUE, procedura de infringement a mai avut două etape, de punere în întârziere și aviz motivat, la care România nu a răspuns.

”Comisia solicită Curții de Justiție a UE să impună o amendă. Comisia propune o amendă zilnică în valoare de 38 042,6 euro, care ar urma să fie plătită începând cu data hotărârii pronunțate de Curte, până la transpunerea deplină în legislația națională de către România a obligațiilor care îi revin în temeiul directivelor. Această amendă, propusă de Comisie în temeiul Tratatului de la Lisabona, ține seama de gravitatea încălcării, de durata acesteia și de efectul de descurajare care reflectă capacitatea de a plăti a statului membru în cauză. Hotărârea finală privind penalitățile financiare aparține Curții care, cu toate acestea, nu poate stabili o sumă mai mare decât cea propusă de Comisie”, precizează comunicatul de presă.

Legislația privind sulful are rolul de a reduce efectele poluării atmosferice cu dioxid de sulf și particule. Dioxidul de sulf este un poluant pe care îl degajează, în principal, navele. Pe lângă faptul că este dăunător pentru sănătatea umană, acest gaz afectează mediul și contribuie la producerea ploilor acide. În absența Directivei privind sulful (Directiva 2012/33/UE), emisiile generate de transportul maritim ar depăși în curând emisiile combinate provenite din toate sursele terestre. Poluarea aerului de către navele ce staționează în porturi reprezintă o preocupare majoră pentru numeroase orașe portuare care depun eforturi pentru a atinge valorile-limită ale calității aerului stabilite de Uniune, completează comunicatul.

Agentul guvernamental: ”Proiectul de act normativ este la minister”

”Sperăm ca, odată cu învestirea noului Guvern, să reușim transpunerea rapidă în legislația internă a directivei. Deocamdată, proiectul de act normativ prin care se realizează această transpunere se află în lucru la ministerul de resort”, a declarat Horațiu Radu, agentul guvernamental pentru CJUE. ”Este regretabil că, în ciuda eforturilor noastre, care au dus și astăzi la clasarea a trei cauze importante, încă mai există întârzieri. Noi, Ministerul Afacerilor Externe am sprijinit permanent transpunerea rapidă a legislației europene”,a adăugat Horațiu Radu. Una dintre cele trei cauze închise este în materie fiscală, alta se referă la necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice și electronice, iar cea de a reia vizează interconecrarea registrelor comerțului.

”Până în acest moment, România nu a fost condamnată la CJUE și sperăm să evităm și de această dată sancțiunile”, a atras atenția agentul guvernamental.

Până astăzi, România avea deschise 54 de proceduri de infringement, dintre care 3 ajunse în faza contencioasă, ultima etapă a procedurii care se încheie cu plata unor penalități. Toate cele trei procese vizează neîndeplinirea unor măsuri de mediu, două referindu-se la nealinirea legislației naționale la normele comunitare.

din aceeasi categorie